Argumentele în favoarea vaccinării bătrânilor sunt destul de evidente: ei riscă cel mai mult complicații și decesul de pe urma Covid-19. În cazul tinerilor, partea pozitivă ar fi că școlarii vaccinați s-ar întoarce la ore fără a se infecta reciproc ori a-și infecta profesorii și părinții – protejându-i astfel indirect și pe cei bătrâni și vulnerabili. Iar tinerii adulți s-ar putea întoarce la muncă, dar și la rolul lor de clienți – în bistrouri, baruri, restaurante, cinematografe și săli de concerte, care toate s-au chinuit să se mențină pe linia de plutire în timpul restricțiilor.
În acest scenariu ideal toți ar avea de câștigat: bătrânii ar fi protejați, iar rudele și prietenii lor mai tineri ar fi imunizați și i-ar putea vizita. Angajații și-ar putea câștiga existența și ar susține și alte firme în calitatea lor de clienți. Societatea Română de Radiodifuziune Agenţia de Presă RADOR 7 Dar cum cantitatea de vaccinuri e limitată – și distribuirea lor e puternic perturbată – ne situăm departe de acel scenariu ideal.
Drept răspuns la aceste circumstanțe nu tocmai ideale, cele mai multe țări occidentale au optat să acorde prioritate la vaccinare celor bătrâni și vulnerabili, în vreme ce populația mai tânără e ținută acasă, sub carantină. E o strategie logică la nivel intuitiv, însă și efectele carantinei prelungite asupra populației tinere sunt devastatoare – plus că ne-ar putea obstrucționa redresarea generală.
În multe locuri, copiii sunt nevoiți să învețe online și să-și întrerupă studiile zile sau săptămâni la rând când un focar apărut la o școală îi forțează închiderea. Pe de altă parte, cei mai mulți adulți tineri trăiesc într-un purgatoriu – confruntați cu perspective incerte la locul de muncă și cu o viață socială grav restricționată. După cum scria fiul de 18 ani al unui politician belgian și student în anul întâi într-un editorial de luna aceasta, situația e dificilă pentru toți. Dar în cazul tinerilor, teama e exacerbată de faptul că la orizont nu se întrevede o linie de finiș: „Reușesc să respect regulile și pot petrece un timp de unul singur, dar mi-e teamă”. A ignora această povară care apasă asupra copiilor și tinerilor adulți vine cu un cost. La nivel uman, situația le afectează sănătatea și dezvoltarea mentală.
La o scară mai amplă, socială, restricțiile la care sunt supuși riscă de asemenea să obstrucționeze redresarea post- pandemie. Există și alte modalități de a aborda prioritatea la vaccinare. Cadrele medicale din prima linie – cu cel mai mare risc de a contracta Covid-19 – ar trebui vaccinate înaintea oricui altcuiva, dar, după ele, apare un argument etic solid în favoarea vaccinării tinerilor de timpuriu.
Într-un articol publicat anul trecut, un grup de universitari a prezentat un argument pentru vaccinarea cu prioritate a tinerilor, bazat pe conceptul de „ani de viață de calitate” [„quality-adjusted life years”]. Secțiile de terapie intensivă se ghidează deja după acest concept pentru a decide ce pacienți să interneze: dacă o persoană de 80 de ani și una de 40 de ani, de exemplu, „concurează” pentru același pat de spital, medicii vor tinde să-i acorde patul pacientului cu cele mai mari șanse de a se recupera și a reveni la o viață normală – o viață care ulterior va aduce contribuții mai mari pentru societate.
În exemplul de față acel pacient ar fi în mod evident persoana de 40 de ani. O logică similară se poate aplica în cazul vaccinării. Se poate argumenta că protejarea tânărului, căruia i-ar rămâne mulți ani de viață utilă, este o utilizare mai eficientă a unor resurse insuficiente. Există și un argument de ordin practic. Cele mai multe teste au demonstrat că eficiența vaccinurilor anti-Covid-19 se reduce în raport cu vârsta.
În consecință, vaccinarea tinerilor – în cazul cărora vaccinul e mai eficient – ar îmbunătăți și eficiența generală a campaniei de vaccinare. Propunerea li s-ar putea părea unora inumană. Astfel că devine important de observat că a li se acorda prioritate tinerilor nu ar avea neapărat un efect negativ asupra populației vârstnice. Vaccinarea populației tinere apte de muncă va permite ca economia și serviciile să revină la normal.
De pe urma acestui lucru vor avea de beneficiat la rândul lor și vârstnicii, pe lângă faptul că rudele și prietenii lor, acum imunizați, îi vor putea vizita. Există deja și un soi de precedent care pledează în favoarea acestui tip de strategie. Mai multe țări – între care SUA, Regatul Unit, Austria, Finlanda și Irlanda – îi vaccinează pe copii împotriva gripei cu scopul de a-i proteja pe bătrâni și pe cei mai vulnerabili.
Societatea Română de Radiodifuziune Agenţia de Presă RADOR 8 Întrucât la copii există o probabilitate mai mare de a se infecta și de a răspândi o încărcătură virală mai mare timp de mai multă vreme, vaccinarea lor ameliorează riscul sanitar în cazul lucrătorilor și vârstnicilor, conform unui studiu publicat în 2018. Vaccinul antigripal – ca și cele pentru Covid-19 – este și el mai eficient la tineri.
O singură țară, Indonezia, a decis deja să vaccineze mai întâi tinerii în lupta cu Covid- 19. Cum economia globală suferă deja de aproape un an de pe urma restricțiilor anti- pandemie, ideea e să li se permită tinerilor să revină la muncă – dar și să se reducă transmisia virusului între acele persoane care au cele mai multe contacte în viața de zi cu zi. În parte, strategia Indoneziei a fost decisă și din cauza licenței limitate a vaccinului pe care-l are la dispoziție – Sinovac, produs în China – pentru persoanele de peste 60 de ani.
Și condițiile demografice din țară fac ca vaccinarea cu prioritate a tinerilor să fie mai puțin riscantă: dacă în Regatul Unit aproape 20% din populație depășește 65 de ani, în Indonezia procentul e de numai 5%. În fine, nu există vreo abordare care să fie absolut corectă sau absolut eronată, iar strategia britanică „vârstnicii mai întâi” a fost adoptată și de majoritatea celorlalte țări. Ar fi o greșeală însă să nu se ia în calcul și alte propuneri fără a fi evaluate – sau ca tineretul să fie lăsat cu totul deoparte.
În loc să îi vedem pe tineri ca pe o parte a problemei – cei care încalcă regulile ori care răspândesc cel mai mult virusul, de exemplu – i-am putea transforma într-o parte a soluției pentru a frâna răspândirea virusului și a pune capăt pandemiei.
