Acţiunile companiilor aeriene şi a celor de călătorii au scăzut vineri, după ce Parisul şi mare parte din nordul Franţei au revenit în carantină pentru o perioadă de o lună, la câteva zile după ce Italia a limitat deplasarea oamenilor în majoritatea ţării, inclusiv în Roma şi Milano.
Aceste măsuri afectează perspectivele de redresare pentru sezonul de vârf, care ajută companiile aeriene pe timp de iarnă, când majoritatea operatorilor pierd bani chiar şi în perioadele bune.
”Dacă nu va exista încredere, cererea nu îşi va reveni”, a declarat Leah Ryan, consultant la firma din Dublin.
Pe lângă măsurile de carantină, perspectiva verii este afectată de creşterea numărului de cazuri de Covid-19 din Grecia şi alte regiuni şi de suspendarea temporară a vaccinul produs de AstraZeneca de către unele ţări europene, din cauza unor îngrijorări legate de efectele adverse, respinse însă de Agenţia Europeană a Medicamentului.
Companiile aeriene care au acumulat deja datorii de miliarde de dolari se confruntă cu o presiune suplimentară, iar unele riscă să nu supravieţuiască fără fonduri noi.
Proprietarul British Airways, IAG, a atras joi fonduri în valoare de 1,2 miliarde de euro (1,43 miliarde de dolari) printr-o emisiune de obligaţiuni.
În schimb, un început de vară dificil poate pune mai puţine dificultăţi companiilor aeriene low-cost precum Ryanair şi Wizz Air, care pot să îşi redistribuie avioanele rapid între rute.
Piaţa internă a Ryanair se aşteaptă să menţină restricţiile de călătorie pe tot parcursul lunii iunie, a declarat joi oficialul sanitar irlandez Ronan Glynn, care a citat ”situaţia deteriorată la nivel internaţional” şi variantele de virusuri care apar.
Acţiunile Ryanair au scăzut vineri cu 4,2%, IAG cu 4%, iar easyJet şi Wizz cu 3,5%.
Speranţele de redresare au dus la creşterea acţiunilor companiilor din sectorul călătoriilor, în ultima lună, în frunte cu titlurile IAG, care au consemnat un avans de 25%.
În timp ce transportatorii low-cost pot suporta impactul unei alte veri dificile, rivali precum easyJet şi Virgin Atlantic s-ar putea confrunta cu noi presiuni asupra bilanţurilor lor, potrivit analiştilor.
Air France-KLM încearcă, de asemenea, să strângă capital şi să îşi reducă datoriile, după ajutorul de 10,4 miliarde de euro primit anul trecut. Grupul aerian franco-olandez îşi propune să opereze în acest an cu peste 50% din capacitatea anterioară crizei, comparativ cu 40-50% pentru Lufthansa – ţinte care s-ar putea dovedi însă ambiţioase.
”Există riscul creşterii numărului de falimente, în special de acum până la sfârşitul anului”, a declarat pentru Reuters Alexandre de Juniac, şeful asociaţiei aeriene globale IATA.
Scăderea încrederii în redresare se extinde de la companiile aeriene la industria hotelieră şi la economie în general, penalizând ţările mediteraneene dependente de turism.
„Datele referitoare la infecţii sunt în creştere, campania de vaccinare este sub aşteptări şi există riscul ca Europa să piardă a doua vară”, a declarat economistul Jacob Nell, de la banca Morgan Stanley, care anticipează un „impact major pentru economiile din sud”.
Datorită ritmului mai rapid al vaccinărilor, piaţa din Marea Britanie a fost văzută ca fiind cheia viitorului sezon european. Dar creşterea ratelor de infectare în Europa ar putea ameninţa şi aceste planuri.
Grecia a devenit cea mai mare sursă de cazuri importate în Marea Britanie atunci când ţările au deschis un coridor de călătorie vara trecută, potrivit unui studiu oficial din Marea Britanie publicat săptămâna aceasta.
În schimb, ritmul mai rapid al vaccinărilor din Marea Britanie şi Statele Unite ar putea aduce o redresare transatlantică – chiar inversând aşteptările că rutele pe distanţe scurte îşi vor reveni primele.
”Aceste două ţări conduc în G20”, cu 40% din populaţie vaccinată în Marea Britanie şi o treime în Statele Unite. Atlanticul de Nord s-ar putea deschide (între aceste două ţări) în faţa altor pieţe europene, ceea ce ar fi foarte benefic pentru British Airways”, consideră Jarrod Castle, analist în domeniul aviaţiei la UBS.
