Experții UE îi cer lui Vlad Voiculescu să reducă „plățile informale“ din sistemul medical ● Secretul din sticlele de Coca-Cola, Fanta și Pepsi. Ce conțin în funcție de țara unde sunt comercializate ● Un nou scandal la Apele Române: Bani mutați în instituție pe spinarea companiilor profitabile ● În Europa de Est este greu pentru o bancă centrală să rămână independentă, mai ales când guvernul cere credite ieftine ● Cum se calculează pensiile şi ce legătură au cu salariul mediu ● Paradoxul bancnotelor ● România, pe locul 2 în UE la rata de fertilitate, dar pe un trend de scădere la numărul de copii ● Am respins opera lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână ● Proiect: Medicii din spitalele COVID-19 vor putea beneficia de locuințe de intervenție ● Cine va vizita România la vară? Soluții pentru turismul românesc.
Experții UE îi cer lui Vlad Voiculescu să reducă „plățile informale“ din sistemul medical. Experții europeni îi cer lui Vlad Voiculescu să reducă “plățile informale“, reiese dintr-un document de lucru al Comisiei Europene, în cadrul dialogului cu autoritățile române pentru pregătirea Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Documentul final nu a fost depus. Documentul experților din cadrul Comisiei Europene vine ca o replică la a doua variantă a PNRR, componenta pe sănătate, transmisă către Bruxelles de autoritățile române la 1 martie.
La Reforma 3, ministerul propune, printre altele, “Revizuirea cadrului de performanță privind utilizarea fondurilor publice pentru sanatate (atat bugetul MS cât și cel al FNUASS) și introducerea sistemelor de monitorizare aferente (preponderent digitale) în vederea eficientizării managementului bugetului alocat sănătății“, scrie Newsweek.
Secretul din sticlele de Coca-Cola, Fanta și Pepsi. Ce conțin în funcție de țara unde sunt comercializate. Coca-Cola, Pepsi și Fanta, trei dintre cele mai consumate băuturi răcoritoare în lume, au ingrediente diferite în funcție de statul UE unde sunt puse pe raft. Unele au ingrediente în plus, iar altele au concentrații extrem de diferite dintr-un anumit ingredient. O Fanta din Italia are cantitate dublă de suc de portocale față de aceeași Fanta din Germania, iar Coca-Cola nu se face din apă plată în Estonia. În funcție de statul membru de unde se aprovizionează, consumatorii au simțit diferențe între Coca-Cola, Pepsi Cola sau Fanta pe care le consumă, potrivit unui studiu realizat de Joint Research Center (JRC), instituția care face cercetări științifice pentru Comisia Europeană, scrie Economica.net.
Peste 200 de companii, antreprenori și artiști, printre care Electric Castle Festival, Untold/Neversea, Global Records, Tudor Chirilă, Adrian Despot, s-au coalizat și îi cer lui Iohannis să intervină „până nu este prea târziu”. Peste 200 de antreprenori și artiști, printre care reprezentanți ai Electric Castle Festival, Untold/Neversea, Global Records, ca și artiștii Tudor Chirilă și Adrian Despot, s-au coalizat și i-au transmis președintelui Klaus Iohannis o scrisoare, văzută de Profit.ro, în care îi cer să intervină pentru urgentarea implementării unei scheme de ajutor de stat, precum și a unui plan de redeschidere a sectorului cultural „până nu este prea târziu”, reclamând totodată că sectorul cultural nu a fost niciodată o prioritate în ultimii 30 de ani în planurile de dezvoltare a țării deși a contribuit cu 1,5% – 3% din PIB la economia națională, scrie profit.ro
Un nou scandal la Apele Române: Bani mutați în instituție pe spinarea companiilor profitabile. După scandalurile privind numirile politice și alte acuzații de corupție, Administrația Națională Apele Române (ANAR) este acuzată în prezent de Fondul Proprietatea că vrea să impună o taxă nejustificată pe apă, al cărei scop pare a fi simpla mutare a banilor din Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie a statului român, într-o institutție care folosește jumătate din banii încasați astfel doar pentru plata salariilor angajaților, scrie wall-street.ro
În Europa de Est este greu pentru o bancă centrală să rămână independentă, mai ales când guvernul cere credite ieftine. Adam Glapinski, guvernatorul băncii centrale a Poloniei, a declarat că vrea să cumpere cel puţin 100 de tone de aur în următorii ani pentru a demonstra forţa economică a ţării. Premierul ceh face presiuni asupra băncii centrale pentru preţuri mai mici ale creditului, în Ungaria guvernatorul băncii naţionale a fost mâna dreaptă a premierului Viktor Orban în executivul acestuia, iar în Polonia şeful băncii centrale este un aliat al partidului de guvernământ. În Europa de Est, linia dintre politic şi independenţa băncilor centrale este foarte subţire. Acest lucru poate explica decizii de politică monetară pe care doctrina financiară tradiţională le consideră riscante pe termen lung pentru ecomomie. Însă şi crizele economice tind să devină mai puţin tradiţionale, iar cooperarea dintre guvern şi banca centrală este esenţială. Cehia este cea mai matură economie din Europa de Est. Acolo, premierul Andrej Babis, considerat un politician populist, a cerut băncii centrale să ţină jos preţurile creditelor şi să ofere o parte din profituri statului pentru a ajuta la finanţarea revenirii economice. Comentariile au trimis moneda cehă, coroana, în jos, iar investitorii şi-au redus pariurile pe două runde de majorare a ratei de dobândă de politică monetară de către banca centrală anul acesta, scrie ZF
Cum se calculează pensiile şi ce legătură au cu salariul mediu. Evoluţia punctului de pensie din ultimii 20 de ani. Elementele care stau la baza stabilirii drepturilor de pensie se regăsesc în buletinul de calcul, document care poate fi solicitat casei de pensii din raza de domiciliu, potrivit datelor furnizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Potrivit acestora, cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. „Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numarul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se însumează, iar prin împărţirea la 12 rezulta punctajul anual al asiguratului în anul respectiv. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul National de Statistică”, potrivit CNPP, citat de adevarul.ro
Paradoxul bancnotelor. Un studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE) arată un așa-numit paradox al bancnotelor. Este vorba despre un fenomen constatat în ultimii ani în ceea ce privește bancnotele euro. Ele au o cerere tot mai mare, dar o utilizare tot mai redusă. Care este explicația? Analiza BCE oferă un răspuns la paradoxul semnalat și anume că a crescut cererea de bancnote pentru că ele sunt tezaurizate. Atât cetățeni din statele zonei euro, cât și din afara zonei euro, economisesc numerar. În felul acesta, o parte din bani nu ajung în circulație.
Am respins opera lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână. Eu am respins opera lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână. Pentru economiștii români care îl critică pe Hayek vreu să aduc în discuție următoarea problemă: critica trebuie făcută după ce te asiguri că l-ai înțeles pe autor. Pentru asta este necesar în primul rând să citești opera lui Hayek. Cu creionul în mână, de atât de multe ori până când înțelegi. Sunt oameni mari care nu au putut să înțeleagă pe deplin teoria monetară a lui Hayek, care este o teorie a ciclului de afaceri. De exemplu, Milton Friedman, care era adeptul metodologiei de cercetare macroeconomică promovată de Keynes, spune că “I am an enormous admirer of Hayek, but…I think his capital theory book [The Pure Theory of Capital (1941)] is unreadable. On the other hand, The Road to Serfdom (1944) is one of the great books of our time”. Evident, Friedman, care nu accepta individualismul metodologic, nu putea să înțeleagă teoria capitalului a lui Hayek și greșea când afirma că „Prețuri și producție” este o carte conceptual greșită (flawded) (Ebenstein, 2001, p. 81, apud Roger Garrison în Hayek and Friedman: Head to Head), scrie Lucian Croitoru pe project-e.ro.
Proiect: Medicii din spitalele COVID-19 vor putea beneficia de locuințe de intervenție. Medicii din spitalele COVID-19 vor deveni eligibili pentru obținerea unei locuințe de intervenție, situată în apropierea spitalelor unde aceștia își desfășoară activitatea, conform unei propuneri legislative înregistrate marți la Senat. Proiectul de lege va modifica legea locuinței pentru a permite medicilor care îngrijesc bolnavi de COVID-19 să poată folosi o locuință de intervenție. Astfel, medicii și asistenții din linia întâi, a căror prezență este necesară aproape permanent sau în caz de urgență, vor putea beneficia de acest tip de locuință, care va fi situată în imediata apropiere a spitalului unde își desfășoară activitatea. Prin acest demers, personalul medical implicat în lupta cu pandemia va putea ajunge mult mai repede la spital, evitând traficul care poate constitui adesea o reală problemă, mai ales în orașele mari, scrie avocatmet.ro
Cine va vizita România la vară? Soluții pentru turismul românesc. „România, o destinație pentru 365 de zile de vacanță pe an” e mesajul de pe pagina de internet a Ministerului Economiei, la categoria „turism”. „Turismul românesc e în colaps”, spun însă, în 2021, patronatele din domeniu. Vizita recentă la București a ministrul Turismului din Grecia, Haris Theoharis, cel mai probabil i-a bucurat pe românii care doresc să își petreacă vacanța în Grecia. La întâlnirea cu ministrul român al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Claudiu Năsui, Theoharis a anunțat că Grecia își propune să deschidă granițele foarte curând, la jumătatea lunii aprilie, înaintea sărbătorilor pascale, pe baza unui „certificat verde”, scrie Europa Liberă.
