România Sufocată. Cum ne omoară poluarea aerului și ignoranța autorităților ● Institutul Balș: Banii europeni pentru combaterea pandemiei, la o firmă acuzată de dare de mită ● Cetățeni vs. autorități. Ce nu funcționează ● De joi, medicamentele vor putea fi cumpărate de la orice farmacie din țară, fără să mai conteze unde a fost emisă rețeta ● Cum a ajuns nevasta unui primar PNL șefă la APM Teleorman, drept recompensă pentru scorul electoral al soțului ● Fondurile operative secrete: „cornul abundenței” pentru șefii care nu dau socoteală nimănui ● Florin Iordache, salariu de 22.000 lei/ lună. Asimilat unui ministru, are mașină, secretară, diurne ● Una din trei mașini nu mai are RCA. Firmele de asigurare care fug de RCA: Autoritățile să facă ceva! ASF: Depinde când facem poza ● Deși a promis reducerea sinecurilor politice, iar Cîțu a negat, Guvernul majorează numărul membrilor CA al CNAS ● Eco-naționalismul și naționalismul economic, în trend la români
Institutul Balș: Banii europeni pentru combaterea pandemiei, la o firmă acuzată de dare de mită. Câteva milioane de lei din fondurile europene absorbite de Institutul Balș în anul pandemiei au ajuns în conturile unor firme controversate. Printre patronii câștigători se află unul acuzat că ar fi dat mită Ministerului Sănătății pentru a câștiga licitații, o fostă consilieră în cadrul Ministerului Sportului condus atunci de PSD și acționarul unei firme care, în urmă cu zece ani, a făcut trafic cu ovule prevalate în România. În ultimul an, Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș a funcționat în prima linie de luptă anti-Covid. Pentru a putea combate pandemia și gestiona numărul ridicat de cazuri, Institutul a apelat la fonduri europene. Până acum a cheltuit peste 24 de milioane de lei pe echipamente și aparatură medicală. Dar unde au ajuns banii?, se întreabă Buletin de București.
Cetățeni vs. autorități. Ce nu funcționează. Mii de persoane protestează împotriva restricțiilor COVID în București și alte orașe. Printre argumente am auzit dictatură medicală, pierderea libertăților etc. 9 polițiști bat cu brutalitate și torturează 2 oameni, care îi atenționează că nu poartă măști. Adică cei care ar trebui să ne dea încredere, exemplu și cei care ar trebui să vegheze asupra respectării reglementărilor sunt nu numai cei care încalcă, dar cei care pedepsesc oameni, care observă situația. La 3 săptămâni după, amândoi bărbați sunt morți. Presa relatează că în condiții suspecte. Nu vedem președintele, premierul sau ministrul de interne pe acest caz, nu vedem scandal imens în presă, nu prea se revoltă nimeni, scrie Magor Csibi pe project-e.ro
De joi, medicamentele vor putea fi cumpărate de la orice farmacie din țară, fără să mai conteze unde a fost emisă rețeta. Cei ce urmează un tratament vor putea, începând din 1 aprilie, să-și cumpere medicamentele necesare din orice farmacie din țară, fără să se mai țină cont de locul în care a fost emisă rețeta, ca în prezent, potrivit unei hotărâri oficializate cu puțin timp în urmă. Totodată, prin același act normativ a fost prelungită, până la sfârșitul lunii iunie, valabilitatea pachetelor medicale actuale, care ar fi trebuit să expire la sfârșitul acestei luni. Concret, HG 351/2021, ce a fost publicată azi în Monitorul Oficial nr. 313, stabilește, printre altele, că medicamentele vor putea fi cumpărate de către asigurați, din 1 aprilie 2021, adică de joi, de la orice farmacie din țară, indiferent de județul în care se află medicul care a emis rețeta. Legislația actuală prevede obligația farmaciilor de a elibera medicamente prescrise doar pentru rețete eliberate de un medic care are contract cu aceeași casă de asigurări de sănătate, adică din aceeași regiune, scrie avocatnet.ro
Cum a ajuns nevasta unui primar PNL șefă la APM Teleorman, drept recompensă pentru scorul electoral al soțului. Năravurile vechi mor greu. Iar numirile pe bază de rezultate politice sunt și mai dificil de înlăturat. Dar ce ne facem când funcțiile din deconcentrate devin obiectivul nevestelor unor oameni politici, luând astfel locul chiar și celor care și-au câștigat posturile prin concurs? Povestea lui Ovidiu Ianculescu de la Mureș se repetă în Teleorman, la Agenția pentru Protecția Mediului, unde Mihaela Pîrvu a fost destituită pentru a lăsa liber locul unei neveste de primar cu rezultate bune la locale, scrie Investigatoria.ro.
Fondurile operative secrete: „cornul abundenței” pentru șefii care nu dau socoteală nimănui. Pornind de la cazul generalului Iulian Gherghe, adjunctul serviciului secret al Armatei care a luat 180.000 de dolari din fondurile MApN, trecem în revistă alte dosare în care s-au cheltuit fără noimă fonduri operative. Este vorba de cazuri care au murit „din fașă”, în 2018, după schimbarea conducerii DNA, sau care au fost judecate pe jumătate. Petre Tobă sau Gelu Oltean au scăpat de acuzații după ce DNA și-a dat seama că nu poate declasifica niște documente, în timp ce Adrian Bărăscu, fostul șef al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (ONPM) a fost condamnat cu suspendare după ce a folosit fondurile operative ale MAI pe cheltuieli de protocol pentru confortul șefilor. Lejeritatea în risipa banului public este dată de practica conducătorilor de ministere sau instituții militarizate care dau ordin să se facă anumite achiziții, după care documentele respective sunt secretizate. Astfel, nicio altă autoritate a statului nu poate cere desecretizarea respectivelor acte, nici măcar procurorii, așa cum rezultă din clasarea dosarului fostului ministru Petre Tobă, scrie Europa Liberă.
Din ce Bugete raportate la PIB își fac statele UE cheltuielile cu Educația, Sănătatea și Investițiile raportate la PIB. Cu venituri bugetare de 31,8% din PIB, respectiv venituri din taxe de 26,8% din PIB, România se situa în 2019 pe penultimul loc la nivel european, în fața Irlandei, din perspectiva ”resurselor bugetare” – departe de media UE, de 46,1% în privința veniturilor totale, respectiv 41,1% din PIB media veniturilor fiscale, reiese din datele Eurostat. Acest spațiu limitat de manevră al bugetului general consolidat produce la rândul său efecte în ceea ce privește alocarea resurselor către sectoare-cheie, cum ar fi educația, sănătatea și investițiile. Astfel, cu alocări de 5% din PIB pentru sănătate, respectiv 3,6% din PIB pentru educație, România se clasa în 2019 pe locul 22, respectiv 26 la nivel european. Ceva mai bune au fost rezultatele privind investițiile publice, de circa 3,4% din PIB, peste media UE de circa 3% din PIB, scrie cursdeguvernare.ro.
Canalul de Suez a redevenit navigabil. Cât de important e transportul maritim. Care sunt cei mai mari jucători şi cele mai importante porturi europene. În cele din urmă navă port-container Ever Given care blochează Canalul Suez de câteva zile bune a fost repusă în circulaţie. Remorcherele, dragele și excavatoarele au reușit să refloteze monstrul de 400 de metri, lăţimea de 59 de metri şi gabaritul de peste 200.000 de tone. Odată cu acest eveniment se redă cale liberă unui număr de 450 de nave blocate care transportă mărfuri totale evaluate la peste 10 miliarde de dolari. În ultimele zile, multe nave au decis să ocolească Canalul Suez navigând în jurul Capului Bunei Speranțe prin vârful sudic al Africii. Pentru navele care călătoresc între Asia și Europa, aceasta implică o deviere de 5.500 de mile, care durează 7- 10 zile și umflă considerabil factura de combustibil, scrie FinEco24News.
Florin Iordache, salariu de 22.000 lei/ lună. Asimilat unui ministru, are mașină, secretară, diurne. Fostul ministru PSD al Justiției se bucură de toate beneficiile pe care le are un ministru din guvernul Cîțu, potrivit legii de funcționare a Consiliului Legislativ pe care îl conduce. Potrivit documentelor, Florin Iordache câștigă, lunar, exact cât ministrul Muncii – 21.840 lei. Florin Iordache nu a mai fost pus pe listele pentru alegerile parlamentare din decembrie 2020. Drept consolare, anul trecut cât încă mai avea majoritate în Parlament, PSD l-a ajutat să ajungă președintele Consiliului Legislativ, scrie Newsweek.
Una din trei mașini nu mai are RCA. Firmele de asigurare care fug de RCA: Autoritățile să facă ceva! ASF: Depinde când facem poza. În România, una din trei mașini nu are RCA. Țara nostră nu a îndeplinit niciodată impunerile introduse, concomitent cu intrarea în Uniunea Europeană, în ceea ce privește gradul de cuprindere în asigurare (RCA) a vehiculelor înmatriculate. Astăzi numărul mașinilor fără asigurare este la cel mai înalt nivel, adică între 1,5 și 2 milioane, cel puțin. Între timp, circa 70% din Primele Brute Subscrise pe RCA în România și circa 85% din numărul de polițe vin de la doar două firme, din nouă autorizate. Altfel spus, circa 2 milioane de mașini nu au RCA și alte cel puțin 5 milioane au RCA la firme care plătesc greu sau deloc. Un risc uriaș la care este expus orice șofer sau pieton implicat, în calitate de parte vătămată, într-un accident rutier, scrie Economica.net
Deși a promis reducerea sinecurilor politice, iar Cîțu a negat, Guvernul majorează numărul membrilor CA al CNAS. Numărul reprezentanților statului în Consiliul de Administrație (CA) al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost majorat de Guvern, prin ordonanță de urgență, de la 7 la 9, reprezentanții statului având astfel 2 membri în plus. Decizia, anunțată anterior ca proiect de Profit.ro, vine după ce premierul Cîțu a negat o astfel de intenție și chiar, de mai mult timp, a promis că va reduce sinecurile politice prin micșorarea numărului de membri ai CA la companiile de stat. Într-o formă inițială a ordonanței era prevăzută și majorarea indemnizației lunare a membrilor CA al CNAS, de la 1% la 10% din indemnizația președintelui CNAS, în timp ce indemnizația lunară pentru membrii consiliilor de administrație ale caselor de asigurări județene urma să crească de la 1% la 5% din salariul funcției de director general al casei de asigurări respective. Guvernul a renunțat, însă, în forma adoptată, la aceste majorări, scrie Profit.ro
Raport: Despăduririle ilegale costă România 6 miliarde de euro pe an. Activiștii de mediu spun că banii din Planul de Reziliență nu vor salva pădurile și cer legi noi. Exploatarea intensivă a pădurilor produce anual o pierdere de 6 miliarde de euro pentru România, iar efectul se reflectă inclusiv la nivel european, având în vedere că pădurile românești absorb 6% din dioxidul de carbon emis în Uniunea Europeană, se arată în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta citează date din raportul de țară realizat de Comisia Europeană în anul 2020. Raportul mai precizează că exploatarea forestieră ilegală se ridică în România la 20 de milioane de metri cubi pe an. Spre comparație, cantitatea exploatată legal se ridică la 18 milioane de metri cubi. Mai departe, tăierile ilegale duc la reducerea capacității naturale de captare a dioxidului de carbon, pierderea semnificativă a biodiversității și creșterea riscurilor de dezastre, mai arată raportul de țară. Anual, pădurile României absorb 25,4 milioane de tone de dioxid de carbon, conform documentului, scrie Libertatea.
Eco-naționalismul și naționalismul economic, în trend la români. Un sondaj de opinie publicat de INSCOP vorbește despre tendințele naționaliste la români. Cercetarea arată că o treime dintre români crede că dezvoltarea autostrăzilor „este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării”. Întrebați din ce cauză cred că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen, jumătate dintre respondenți sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice. De asemenea, cei mai mulți dintre români sunt de părere că responsabile pentru poluare și defrișările ilegale sunt companiile străine. Cum se explică aceste tendințe? Remus Ștefureac, președinte al Strategic Thinking Group, spune la RFI că cercetarea relevă două concepte prezente în România: naționalismul economic și eco-naționalismul. Ambele sunt amplificate de fake news-uri și de criza generată de pandemie.
Aceste concepte sunt folosite în ascensiunea lor de unele grupări politice, explică Remus Ștefurea la RFI.ro
