Afacerea Seringa ● Most wanted de România. Urmăriţi internaţional, dar liberi. De ce scapă unii infractori și inculpați ● România după un an de pandemie: Centrul Național de Sănătate Mintală e condus de o contabilă ● Cercul vicios: facilitățile fiscale din anii buni vs. ajutoarele acordate companiilor în anii de criză ● Rabla pentru electrocasnice: Se vor schimba valorile voucherelor acordate, în funcție de clasa de eficiență energetică ● Restructurare la TAROM: Niciun angajat nu a fost concediat, au fost doar plecări voluntare ● Și totuși, cine mai muncește la stat? ● Speranţa de viaţă la naştere din Europa Centrală şi de Est a scăzut cu aproape un an în 2020 ● Cum să trăiești o zi bună. Și să îți pui întrebările care contează ● Titlurile scandaloase sunt un afront la adresa cititorilor. Ce soluții avem pentru a nu ne transforma în produse de marketing.
Cercul vicios: facilitățile fiscale din anii buni vs. ajutoarele acordate companiilor în anii de criză. România se numără printre statele care au sprijinit foarte puțin economia din punct de vedere financiar – și asta din cauza unui cerc vicios în care se zbate ori de câte ori se intră într-o criză: pe de o parte, fiscalitatea mică ajută în anii obișnuiți economia; pe de ltă parte, bugetul rămâne descoperit în anii grei, astfel încât statul nu mai are nici forța financiară și nici spațiul fiscal necesare unui ajutor coerent. Mai jos, cifrele care configurează – a câta oară? – studiul de ”caz-școală” începând cu 2019 și terminând cu bilanțul sprijinului acordat de guvern economiei în contextul crizei Covid. 1- Venituri bugetare mici: fiscalitate relaxată – colectare și mai relaxată. Cu un nivel al veniturilor fiscale de 26,8% din PIB, România se situa în 2019 pe penultimul loc la nivel european, cu peste 14 puncte procentuale sub media UE. Deși un asemenea nivel face practic aproape imposibilă acordarea de facilități fiscale cu scopul de a direcționa economia către un nivel superior al plus-valorii, Guvernele României au acordat totuși o serie de astfel de stimulente, potrivit Cursdeguvernare.ro
Rabla pentru electrocasnice: Se vor schimba valorile voucherelor acordate, în funcție de clasa de eficiență energetică. Cei care vor să-și înlocuiască electrocasnicele vechi, cu consum mare de energie electrică, cu unele noi vor putea cere bani de la stat pentru asta, prin programul Rabla pentru electrocasnice și vor primi vouchere cu valori diferențiate în funcție de clasa de eficiență, pornind de la clasa C, conform unui proiect de ordin aflat în dezbatere la Ministerul Mediului. Valoarea suportată de către stat nu va putea depăși 50% din prețul produsului achiziționat prin intermediul programului Rabla pentru electrocasnice 2021. Practic, conform proiectului menționat, se propune completarea și modificarea ghidului de finanțare a programului Rabla pentru electrocasnice astfel încât valoarea voucherelor primite pentru înlocuirea echipamentelor vechi să nu depășească jumătate din prețul noului produs cumpărat și să fie diferențiată în funcție de clasa energetică, începând de la clasa C, scrie Avocatnet.ro
Restructurare la TAROM: Niciun angajat nu a fost concediat, au fost doar plecări voluntare. TAROM a anunțat recent că a inițiat proiectul de restructurare a personalului, una dintre componentele esențiale ale planului de redresare a companiei. „Comisia este în strânsă legătură cu autoritățile române în această privință”, a declarat pentru Economica.net un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Anul trecut, Comisia Europeană a dat undă verde unui ajutor de stat de 36,7 milioane de euro, sub forma unui împrumut, care trebuia rambursat. Atunci, România a dat asigurări că, la şase luni de la plata primei tranşe din ajutorul de stat, împrumutul va fi plătit în totalitate. În caz contrar, TAROM trebuie să vină cu un plan de lichidare sau să demareze un proces de restructurare pentru a deveni o companie viabilă pe termen lung. Dacă operatorul naţional va mai avea nevoie ajutor de stat, ca parte a planului de restructurare, Comisia Europeană va trebui să-şi dea acordul, scrie Economica.net
Și totuși, cine mai muncește la stat? Încurcate sunt căile legislației care oferă facilități în sectorul bugetar. De exemplu, publicația electronică profit.ro a descoperit ieri că funcționarii de la ANAF care primesc sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă au dreptul și la 10 zile în plus de concediu. Cel puțin așa spune legea sau, în fine, un ordin de ministru. Ce mai contează. Regula celor 10 zile de concediu în plus se aplică începând cu anul acesta și nu este valabilă doar pentru fisc, ci pentru toate instituțiile statului. Adică, acolo unde se plătește sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă, 15% în plus la salariul de bază, se acordă, și un bonus de 10 de zile de concediu de odihnă la perioada legală.
Cât de mulți sunt angajații din sectorul public care primesc sporul de muncă periculoasă și cât de justificat este acest spor, nu știm. Nu există o statistică oficială în acest sens, dar știm că noua legislație privind salarizarea din fonduri publice își propune să curețe sistemul de sporuri. Este un proiect ambițios care, însă, va trebui dus până la capăt.
Nu este singurul caz în care salariații din administrația publică, locală sau centrală, au o serie de privilegii câștigate prin lege sau obținute la fața locului, scrie RFI.
Speranţa de viaţă la naştere din Europa Centrală şi de Est a scăzut cu aproape un an în 2020. Speranţa de viaţă la naştere în ţările din Europa Centrală şi de Est a scăzut cu aproape 1 an în 2020, arată un studiu realizat de banca austriacă Erste. Potrivit cercetării, speranţa de viaţă în cele şapte ţări din regiunea analizată a scăzut mai mult la bărbaţi decât la femei, România înregistrând a doua cea mai mare scădere, după Polonia. De notat şi un studiu publicat recent de Institutul Naţional de Statistică (INS) care arată că ţara noastră se află în grupul ţărilor cu cele mai scăzute valori ale speranţei de viaţă din UE. În 2019, în România speranţa de viaţă la naştere era de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puţin compativ cu nivelul mediu al speranţei de viaţă din cele 27 de ţări ale UE. „Speranţa de viaţă la naştere a scăzut în aproape toate ţările membre ale UE anul trecut, excepţie făcând patru ţări care fie au marcat o creştere uşoară (Danemarca şi Finlanda), fie au înregistrat o stagnare (Cipru şi Letonia). Regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE) nu a făcut excepţie de la tendinţa generală în condiţiile în care speranţa de viaţă a scăzut în toate cele şapte statele membre din regiune. În medie, speranţa de viaţă în cele şapte ţări a scăzut cu aproape un an întreg, scăderea fiind puţin mai pronunţată pentru bărbaţi decât pentru femei (-1 an vs. -0,9 ani). Polonia a înregistrat cea mai mare scădere în regiune (-1,5 ani pentru bărbaţi), în timp ce speranţa de viaţă a femeilor a cunoscut cea mai redusă înrăutăţire în Ungaria (-0,6 ani)”, arată analiştii Katarina Muchova şi Malgorzata Krzywicka de la Erste, scrie Bursa.ro
Exemplu de astfel de titlu: “Suntem pe marginea prăpastiei, află primul ce se va întâmpla cu România”. Un titlu scandalos, care te face curios să accesezi acel articol. Iar când o faci afli cu surprindere că este vorba despre un copy/paste după execuția bugetară, nici pe departe o situație de “marginea prăpastiei”. Iar acesta este un exemplu în care cititorul primește, totuși, niște informații utile, Însă modul în care este atras pentru a citi știrea nu este unul profesionist.
Vi s-a întâmplat vreodată să citiți un titlu scandalos și când deschideți articolul respectiv să găsiți două rânduri scrise, iar la final să apară “vom reveni”? Această manipulare, cel mai degrabă ciornă, în niciun caz articol, va atrage trafic și deși nu oferă niciun fel de informație, click-urile aferente vor scoate în evidență faptul că materialul respectiv este extrem de citit, scrie project-e.ro
