Perspectiva negativă reflectă incertitudinile privind implementarea politicilor care să vizeze combaterea dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu şi impactul pandemiei de coronavirus asupra finanţelor publice ale României. Planurile actualei administraţii includ o serie de reforme fiscale şi macro pentru a ancora sustenabilitatea fiscală pe termen mediu, dar un istoric slab al consolidării fiscale şi rigidităţile bugetare extrem de ridicate constituie dificultăţile cheie ale finanţelor publice, apreciază Fitch.
Potrivit agenţiei de evaluare, ratingul din categoria „investment-grade” atribuit României este susţinut de nivelul datoriei guvernamentale şi al serviciului datoriei sub cel al altor ţări, şi de un PIB per capita şi indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste cele ale altor state care beneficiază de un rating din categoria „BBB” şi sunt susţinute de apartenenţa la UE. Însă acestea puncte tari sunt contrabalansate de un deficit bugetar şi un deficit de cont curent mai ridicate comparativ cu ale altor ţări.
Fitch estimează o reducere graduală a deficitului general guvernamental la 8,2% din PIB în 2021, de la 9,2% în 2020 (cel mai ridicat din Europa Centrală şi de Est – CEE). O creştere mai solidă a veniturilor, datorită unei redresări robuste a economiei, va fi în mare parte compensată cheltuielile legate de pandemie, precum şi de cheltuielile mai ridicate cu investiţiile. Riscurile pe termen scurt sunt atenuate de aprobarea ordonanţelor de urgenţă care au redus planificata majorare a pensiilor de la 40% la 14% în 2021 şi au îngheţat salariile publice şi bonusurile.
Autorităţile au ca obiectiv reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2024, în urma restrângerii cheltuielilor şi a măsurilor pentru sporirea veniturilor. Per ansamblu, Fitch vede un angajament extins către reformă şi perspective încă favorabile ca măsurile de raţionalizare a cheltuielilor să fie aprobate în 2021 în pofida recentelor tensiuni din coaliţie. De asemenea, agenţia se aşteaptă la mai multă claritate privind măsurile legate de venituri în 2022, deoarece fără progrese în acest domeniu ţintele fiscale nu pot fi îndeplinite. Totuşi, rămân dificultăţile legate de implementare, inclusiv în raţionalizarea altor componente ale cheltuielilor (cum ar fi achiziţiile, serviciile şi transferurile către regiuni), precum şi reducerea decalajului de venituri. România are un istoric modest privind îndeplinirea ţintelor fiscale (în special în cazul deficitelor structurale), chiar în perioade de creştere mai puternică şi sub administraţii diferite, apreciază agenţia.
Fitch estimează că deficitul public va scădea la 6,6% din PIB în 2022, care ar fi în concordanţă cu creşterea datoriei la 53,2% din PIB în 2022, de la 47,3% în 2020 şi sub media actuală la categoria „BBB”, de 57,3% din PIB.
Fitch se aşteaptă ca economia României să crească în medie cu 5,8% în 2021-22 (faţă de media la categoria „BBB” de 4,4%), datorită investiţiilor solide şi a redresării graduale a exporturilor şi a consumului privat. Economia a avut o evoluţie foarte bună în trimestrul patru din 2020, în pofida restricţiilor, ceea ce arată rezilienţa unor sectoare importante, cum ar fi construcţiile şi unele industrii.
Fitch estimează că inflaţia va rămâne limita superioară a ţintei BNR (2,5% +/-1pp) în următorii doi ani şi apreciază că măsurile de prezervare a stabilităţii financiare s-au dovedit de succes, lichiditatea şi capitalizarea sectorului bancar fiind la un nivel ridicat.
Agenţia de evaluare subliniază că principalii factori care, individual sau împreună, ar putea conduce la o retrogradare a ratingului suveran sunt: o încredere mai slabă în implementarea unei strategii de consolidare credibile pe termen mediu, care ar duce, de exemplu, la o creştere mai rapidă decât s-a proiectat a datoriei publice, sau o deteriorare susţinută a sustenabilităţii balanţei de plăţi, de exemplu reflectând o adâncire mai puternică a actualului deficit de cont curent, potrivit Agerpres.
În sens invers, principalii factori care ar putea conduce la o îmbunătăţire a ratingului sunt încrederea că raportul datorie/PIB se va stabiliza pe termen mediu, de exemplu ca urmare a implementării eficiente a reformelor de control a cheltuielilor şi a planurilor credibile pentru măsuri de majorare a veniturilor, precum şi o reducere a vulnerabilităţilor externe, via o îmbunătăţire susţinută a indicatorilor privind datoria externă.
