„Taxele impuse prin O.U.G. 114/2018 au îngreunat și mai mult situația sectorului energetic. Toate acestea vin în completarea politicii de stoarcere a conturilor marilor companii din domeniu, prin solicitarea de dividende egale cu întreg profitul societăților la care statul este acționar majoritar sau semnificativ, pentru a acoperi “găurile” din bugetul statului. Din ce să mai facă aceste companii investiții?”, scria într-o moțiune a PNL din aprilie 2019, depusă împotriva ministrului energiei de atunci Anton Anton.
Acum, guvernul liberal Cîțu adoptă exact această politică dur criticată de PNL în urmă cu doi ani. Mai mult decât guvernele PSD, Guvernul Cîțu face acest lucru printr-un memorandum confidențial. Cele trei guverne PSD controlate de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov goleau conturile companiile de stat prin memorandumuri publice, nu confidențiale.
În 2020 a fost pentru prima oară după trei ani de guvernare PSD când companiile de stat nu au mai fost obligate în bloc să renunțe la minimum 90% din profituri. Deciziile au fost luate punctual, fiind analizat caz cu caz.
Companiile de stat rămân fără bani de investiții
Însă, aceste astfel de lucruri nu pot fi ținute prea mult secret.Transgaz a anunțat investitorii, vineri, în mod neașteptat, dar fără a oferi prea multe detalii, că Secretariatul General al Guvernului în calitate de acționar majoritar a transmis un memorandum privind distribuirea a minimum 90% sub formă de dividende.
De aici se poate deduce că Transgaz va fi obligată să renunțe la minimum 90% din cele 230 milioane de lei cât a fost profitul pe 2020, în condițiile în care a programate investiții de peste 800 de milioane de lei anul acestea. Unele dintre investiții sunt chiar strategice, precum conducta de 303 km care va transporta gazele din Marea Neagră până la Podișor, investiție estimată la circa 1,6 miliarde, care se va lega de altă conductă importantă, BRUA, finalizată în 2020.
Anul trecut, Guvernul nu a forțat să Transgaz să renunțe la aproape tot profitul, ci i-a cerut repartizarea a doar 255 milioane de lei din 446 milioane de lei. Era pentru prima oară după trei ani de guvernare PSD când Transgaz a rămas cu bani în conturi din profituri.
Companiile de stat românești nu sunt lăsate să se dezvolte
În 30 de ani, companiile românești de stat nu au reușit să se dezvolte și să se extindă dincolo de granițe, spre deosebire de cele de stat din alte țări. Un exemplu este CEZ din Cehia a cărei politică a vizat de-a lungul timpului și cucerirea de piețe externe, cum a fost cea a României. În schimb, companiile românești au fost devalizate mult timp, unele ajungând să stea pe profituri foarte mici sau chiar în insolvență, cum a fost cazul Hidroelectrica.
După 2012, politica României s-a schimbat, aceste companii fiind lăsate să facă profituri mari, tot mai mari, mai ales cele energetice, însă doar cu scopul de a avea cu ce să alimenteze găurile din buget.
Aproape niciun Guvern nu a încurajat concret investițiile. O soluție ar fi introducerea ca prim criteriu de performanță în managementul companiilor a îndeplinirii programului de investiții. În cele mai multe cazuri, aceste programe de investiții nu sunt realizate, dar nici nu este sancționat managementul din acest motiv. Mai degrabă ar avea avea de suferit managementul din cauza nerealizării unor profituri mari. În energie sunt ușor de obținut aceste profituri, mai ales că prețurile sunt nejustificat de mari în condițiile în care nu se fac investiții.
Însă va veni momentul în care lipsa investițiilor va afecta serios România pe piața energetică. Deja, de câțiva ani, România s-a transformat din exportator în importator net de energie. Lucrurile se vor agrava și mai mult în următorii ani.
Intenția Guvernului de încuraja investițiile se limitează la simple vorbe și lozinci de partid.
Spre deosebire de companiile de stat din alte țări europene, cele din România nu au reușit să depășească granițele mai departe de Republica Moldova. Și nici acolo într-un mod spectaculos. Transgaz a finalizat o conductă de gaze până la Chișinău, însă este mai mult o investiție strategică decât una aducătoare de venituri.
De ce sunt emise aceste memorandumuri? Legislația actualăa, mai exact OUG 64/2001, reglementeaza repartizarea unei cote de „minimum 50% varsaminte la bugetul de stat sau local, in cazul regiilor autonome, ori dividende, in cazul societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor cu capital integral sau majoritar de stat”.
În lipsa acestor memorandumuri, repartizarea profiturilor ar fi analizată și decisă de la caz la caz. În 2016, Guvernul Cioloș a hotărât, tot prin memorandum, ca această cotă minimă să crească la 75%. Următoarele trei guverne (Grindeanu, Tudose și Dăncilă) au ridicat această cotă la 90%. Acum, Guvernul Cîțu copiază exact modelul celor trei guvernări PSD. Doar din conturile companiilor energetice speră să scoată 2,5 miliarde lei în acest an.
