Ce loc ocupă energia nucleară în obiectivele UE de neutralitate climatică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Dezbaterea nucleară din România
Țările care ard cărbune, precum România, vor avea dificultăți în atingerea obiectivelor climatice ale Europei. Mulți cred că mixul energetic al României ar putea deveni mai curat dacă adaugă mai multă energie nucleară.
În perioada comunistă a României, acolo au fost construite două centrale nucleare. Ambele sunt situate în Cernavodă, un orășel de pe Dunăre. Aceste două centrale folosesc tehnologia canadiană, făcându-le diferite de nefericita centrală sovietică de la Cernobîl.
România vrea acum să construiască încă două reactoare acolo și să le modernizeze pe cele existente. Aceasta este o investiție de aproximativ șase miliarde de euro, potrivit Teodor Chirica, președintele consiliului de administrație și fost președinte al FORATOM, o organizație pro-nucleară cu sediul la Bruxelles.
Cu toate acestea, se așteaptă ca în scurt timp Comisia Europeană să eticheteze energia nucleară drept verde sau nu.
Cum va îndeplini România obiectivele climatice ale UE?
Potrivit lui Teodor Chirica, pentru ca țara să îndeplinească aceste cerințe, trebuie să „dezvolte energie regenerabilă și să continue programul nuclear”.
„Este imposibil să atingi obiectivele fără să ai nucleare”, adaugă el. El crede că, dacă tendințele actuale continuă, energia nucleară produsă astăzi, care este cuprinsă între 18 și 20%, va fi de 30-35% până în 2050.
În ceea ce privește dacă energia nucleară ar trebui să fie etichetată verde sau nu, Chirica consideră că sunt două poziții: una politico-ideologică și una bazată pe știință.
El crede că, dacă oamenii nu acceptă energia nucleară ca fiind una verde, atunci nuclearul nu va avea același acces la finanțare ca alți concurenți. Acest lucru la rândul său va „afecta partea economică” a proiectului de creștere a capacităților centralelor nucleare.
Mișcarea anti-nucleară
Lavinia Andrei este președintele Fundației Terra Mileniul III, o figură cunoscută încadrul micii mișcări antinucleare din România. Ea spune pentru EuroNews că utilizarea fondurilor publice pentru a investi în energie nucleară va avea un impact negativ asupra dezvoltării surselor regenerabile de energie.
„Dacă alocați acești bani pentru energia nucleară, asta înseamnă că dezavantajați un alt sector, cum ar fi sursele regenerabile. Compania de transport a energiei a spus că capacitatea rețelei nu este suficientă pentru centrala nucleară și pentru surse regenerabile”, explică ea.
Schimbările climatice și energia nucleară
Există o altă problemă. Schimbările climatice înseamnă că râurile au mai puțină apă, apă necesară pentru răcirea centralelor nucleare. Chiar și Dunărea a fost afectată de acest lucru. Cernavodă a trebuit să se închidă deja o dată vara și astfel de scenarii ar putea avea loc mai des în viitor.
Opțiuni de energie regenerabilă
În Agighiol, un sat nu prea departe de centralele nucleare, există parcuri eoliene imense. Una dintre ele este deținută de furnizorul italian de energie ENEL.
Energia eoliană este un alt concurent în cursa pentru a vedea cine poate apuca o parte din viitorul mix energetic al României. Cu toate acestea, investițiile în surse de alimentare depind de un cadru legal stabil în limba română.
În urmă cu câțiva ani, guvernul a susținut dezvoltarea surselor regenerabile de energie cu certificate verzi. Acest sistem s-a oprit acum și, ca atare, investitorii s-au retras. Au rămas doar câțiva mari giganți energetici precum ENEL.
Sorin Zamfir este supraveghetor de întreținere la parcul eolian ENEL din Dobrogea. El spune că „valorificarea energiei eoliene implică utilizarea unei tehnologii noi, moderne, de ultimă generație”. El consideră că este „foarte important să aducem acest tip de tehnologie nouă în comunitatea locală”. Este ceva ce simte că îi apropie de Europa, „punându-i pe hartă”.
ENEL ne spune că, pentru ca energia eoliană să se dezvolte pe deplin, „cel mai important factor este construirea de noi linii de transport care sunt necesare pentru a aduce electricitatea de la centralele eoliene / solare către clienți”. O problemă în acest moment este că „viteza de dezvoltare a proiectelor eoliene este mult mai mare în comparație cu dezvoltarea de noi linii de transport” și asta reprezintă o provocare uriașă pentru energiile regenerabile.
Spațiu pentru dezvoltare
Nu există nicio îndoială că potențialul energiei eoliene din România nu este încă exploatat pe deplin. S-ar putea instala multe alte turbine. Sorin consideră că parcurile eoliene s-ar putea extinde și să producă pentru îndeplini toată nevoia energetică a României.
România este și un loc însorit, energia solară ar putea juca un rol mai mare în viitorul energetic al țării. Andrei Bucur este membru ales al Consiliului de Administrație al Cooperativei de Energie, primul furnizor de energie verde 100% din România. Mica cooperativă are planuri ambițioase.
Bucur subliniază că energia solară are un potențial imens în România. El vede în cele 1,5 milioane de metri pătrați de acoperișuri ale depozitelor ca fiind un loc perfect pentru instalarea panourilor solare.
De asemenea, el dă vina pentru subdezvoltarea energiei solare pe lipsa sprijinului guvernului și de conexiunile slabe la rețea.
„Am putea cel puțin dubla producția de surse regenerabile în România”, exclamă el.
În Cernavodă, în schimb, supervizorul Costin Antonie vede energia nucleară ca fiind forța dominantă în țară. „Primul element este nuclear, este baza pentru că este întotdeauna acolo când ai nevoie de el. Apoi, există surse regenerabile”, susține el.
El dorește să se facă mai multe investiții în surse regenerabile, dar crede că atunci când acestea nu sunt disponibile, energia nucleară este cea care salvează situația.
Comisia Europeană trebuie să rămână neutră în ceea ce privește sursele de energie pe care statele membre aleg să le folosească, dar etichetarea sau nu a energiei nucleare va avea un impact uriaș asupra deciziilor de investiții pentru anii următori.
Citește și:
