Machiavelicul plan prin care ministrul Cîmpeanu protejează, cu mâinile membrilor CNATDCU, plagiatorii. Ioan Aurel Pop, șeful CNATDCU, își anunță demisia ● Cum a ajuns Tezaurul României la Moscova. Isărescu: 1.740 de casete de aur, inclusiv ale Reginei Maria, au fost depuse în „Sala Armelor” la Kremlin ● Profitorii pandemiei ● Ce se întâmplă și ce ar putea urma pe piața de energie după ce Getica 95 și-a cerut insolvența ● Cine este „Regele asfaltului”, unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri români, şi ce proiecte gigant de infrastructură rutieră din România a făcut el ● Rabla electrocasnice 2021: De vineri se pot cere vouchere pentru aparate de aer condiționat, uscătoare de rufe și aspiratoare ● Cum vor arăta anul acesta Evaluarea Națională și Bacalaureatul ● Războiul gunoaielor din Sectorul 1. Povestea unui bluf judiciar de 118 milioane de lei ● Fiecare loc de muncă generat de abonamentele medicale contribuie la crearea altor două locuri de muncă în economia României.
Cum a ajuns Tezaurul României la Moscova. Isărescu: 1.740 de casete de aur, inclusiv ale Reginei Maria, au fost depuse în „Sala Armelor” la Kremlin. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit miercuri despre Tezaurul românesc şi cum au ajuns 1.740 de casete cu aur într-un tren cu destinaţia Moscova, unde au fost depuse în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat în ‘Sala armelor’, de la Kremlin. „Tezaurul Băncii Naţionale a României rămâne singurul caz în care o rezervă de aur monetară este încredinţată cu acte în regulă şi cu toate garanţiile depozitarului, Imperiul Rus, că va fi returnată oricând la cererea proprietarului pentru ca ulterior, într-adevăr şi datorită istoriei, aceste obligaţii asumate conform tuturor normelor şi cutumelor internaţionale să nu mai fie respectate”, a spus Mugur Isărescu, în cuvântul de deschidere cu ocazia dezbaterii volumului „Destinul tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse”, scrie Adevărul.
Profitorii pandemiei. Pandemia a adus după sine și o serie de profitori: orice economist poate spune că, în general, perioadele de criză sunt favorabile fraudelor și speculatorilor. Naivitatea unora, de o parte, inventivitatea celorlalți, de cealaltă parte, au permis și în România noi scheme de fraudare cu multe victime și pierderi financiare deocamdată necuantificate. În ultima vreme, băncile au lansat o campanie intensă de informare a clienților cu privire la riscurile la care se expun, în special când fac plăți on line. Pandemia a făcut ca acestea să devină o obișnuință dar, ca un revers al monedei, au permis rețelelor de fraudă să deturneze sume importante. Metodele sunt extrem de variate: există metoda mesajului de la șeful companiei care cere unui angajat să efectueze o serie de plăți ”urgente” și ”strict confidențiale” în conturi fraudate, există metoda site-urilor clonate care îți cer date cu caracter personal permițând ulterior celor din spatele acestora să aibă acces la conturile bancare ale victimelor. Analistul Aurelian Dochia spune că, din păcate, inventivitatea celor care fraudează este mare și vigilența clienților ar trebui să fie mereu cu un pas înainte pentru că, din păcate, într-o lume în care zilnic au loc milioane de tranzacții, sistemul bancar nu poate să blocheze tranzacțiile suspecte, scrie RFI.
Ce se întâmplă și ce ar putea urma pe piața de energie după ce Getica 95 și-a cerut insolvența. Apar primele indicii ale cauzelor pentru care, surprinzător, Getica 95, unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din țară, și-a cerut insolvența. Și despre ce ar putea urma. Fără vreun avertisment, Getica 95 Com SRL a trimis în data de 15 iunie o cerere Tribunalului Buzău prin care solicita intrarea în insolvență, la cerere. Mișcarea este una de anvergură pentru piața de energie, dată fiind mărimea Getica, unul dintre cei mai mari furnizori de energie din România, cu o cotă de 12% pe piața concurențială și 9,8% pe cea a clienților finali, scrie Economica.net.
Cine este „Regele asfaltului”, unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri români, şi ce proiecte gigant de infrastructură rutieră din România a făcut el. I s-a spus „Regele asfaltului”, după ce, ani la rândul, şi-a adjudecat unele dintre cele mai mari şi mai complexe proiecte de infrastructură rutieră din România. A rămas o figură discretă în peisajul local de business, deşi companiile pe care le deţine au tot spart recorduri de-a lungul anilor. Dorinel Umbrărescu a ratat la mustaţă locul de lider al constructorilor pe baza rezultatelor financiare din 2020, dar nu se îndepărtează de podium. Are 59 de ani şi este originar din Tănăsoaia, Vrancea, însă businessurile pe care le-a fondat sunt în judeţul vecin, Bacău. A început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaţionale, scrie Business Magazin.
Rabla electrocasnice 2021: De vineri se pot cere vouchere pentru aparate de aer condiționat, uscătoare de rufe și aspiratoare. Începând de vineri, cei interesați pot cere voucherele din cadrul etapei a treia a Programului Rabla pentru electrocasnice, destinate achiziționării de aparate de aer condiționat, uscătoare de rufe și aspiratoare. Atât în prima, cât și în cea de-a doua etapă, voucherele au fost rezervate integral în ziua deschiderii fiecăreia dintre etape. În cea de-a treia și ultimă etapă a programului vor putea fi cerute vouchere cu valori de 200 sau 400 de lei, în funcție de categoria de electrocasnice vizată. Astfel, începând de vineri, se pot cere vouchere cu valori de 200 sau 400 de lei, pentru achiziționarea de aparate de aer condiționat, inclusiv portabile, uscătoare de rufe și aspiratoare. Cea de-a treia etapă ar trebui să se încheie, cu condiția ca până atunci să nu se termine fondurile ce-i sunt alocate, pe 1 iulie, la ora 23:59, scrie Avocatnet.ro.
Cum vor arăta anul acesta Evaluarea Națională și Bacalaureatul. Pandemia a adus schimbări în modul în care se dau examenele naționale, atât în modul de organizare, cât și în privința materiei după care sunt examinați elevii. Peste câteva zile, pe 22 iunie, elevii de clasa a VIII-a vor susține proba de limba română. Bacalaureatul începe pe 28 iunie cu proba scrisă la limba română. În timp ce la Evaluarea Națională procentul elevilor înscriși este de aproape 90%, la examenul de Bacalaureat s-au înscris 77% din elevii claselor terminale de liceu, scrie Europa Liberă.
Războiul gunoaielor din Sectorul 1. Povestea unui bluf judiciar de 118 milioane de lei. Curtea de Conturi a stabilit în 2016 că Primăria Sector 1 a plătit nelegal către compania Romprest 94 milioane de lei. Instituția publică a eșuat, însă, să recupereze banii din cauza unei erori de procedură: procesul a fost deschis în numele primarului, și nu al Consiliului Local. În 2017, Sectorul 1, prin primarul Daniel Tudorache dădea în judecată compania Romprest și cerea în instanță recuperarea a 118 milioane de lei. Suma reprezenta, în opinia Primăriei, o plată nelegală, realizată în urma indexării incorecte a tarifelor de salubritate. Primăria cerea atunci Tribunalului București „obligarea pârâtei la restituirea sumelor încasate nelegal, în conformitate cu tarifele stabilite prin actul aditional nr 7 din data de 12.06.2012 respectiv a sumei de 94.157.016 lei și a penalităților de întârziere în sumă totală de 23.747.644 de lei”, se arată în cererea de chemare în judecată. Avocatul Primăriei Sector 1 a fost Flavia Teodosiu, scrie Europa Liberă.
Fiecare loc de muncă generat de abonamentele medicale contribuie la crearea altor două locuri de muncă în economia României. Pentru fiecare 1 euro investit în piața abonamentelor medicale, acest domeniu generează suplimentar 3 euro, ca valoare adăugată brută în economia României – contribuind astfel la economia locală și la crearea de noi locuri de muncă. Piața abonamentelor medicale din România generează un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanțul valoric. 1,4% au fost cheltuielile cu prevenția din total cheltuieli generale pentru sănătate, comparativ cu media de 2,8% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu EY România, lansat în cadrul evenimentului „Health Forum – Impactul abonamentelor medicale în sănătate și economie”. Analiza EY – „Piața abonamentelor medicale: analiza impactului economic și social în România” – a evaluat influența abonamentelor medicale în economia României, dar și modul în care acestea au schimbat sistemul de sănătate local, scrie FinEco24News
