- Protest al angajaților Institutului de Transplant Renal din Cluj
O parte dintre angajații institutului au participat luni la prânz la un protest organizat în fața clădirii unității medicale și vorbesc despre „probleme grave” cu care se confruntă institutul, despre un „total dezinteres al Ministrului Sănătății de a asigura continuitatea activității Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca” și despre „riscul de desființare a singurei instituții medicale capabilă să asigure transplantul renal în Regiunea de Nord-Vest a României”.
- Ioana Mihăilă: Pacienții nu vor fi afectați de reorganizare
„Institutul de Urologie şi Transplant îşi desfăşoară activitatea într-o clădire care aparţine Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj Napoca, clădire care este împărţită cu spaţii ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj şi anume Clinica Medicală II şi Clinica Chirurgie 2 din Spitalul Judeţean Cluj Napoca. Practic, se află la ultimul nivel şi la mansarda acestei clădiri. Nefiind comunicare între cele două instituţii, nu s-au putut face demersurile pentru asigurarea evacuării în siguranţă la incendiu, motiv pentru care IGSU nu a putut elibera aviz de securitate la incendiu, problemă care în această situaţie şi în acest context nu poate fi rezolvată. (…) În acest condiţii, considerăm oportună reorganizarea Institutului de Urologie şi Transplant Renal din Cluj prin includerea în structura funcţională a Spitalului Clinic Judeţean Cluj Napoca sub forma unui Centru de Urologie şi Transplant Renal”, a declarat luni ministrul Sănătății, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.
Ioana Mihăilă a dat asigurări că va fi asigurat pacienţilor accesul la serviciile de urologie şi de transplant renal şi nu vor fi discontinuităţi în tratament: „Săptămâna trecută, la solicitarea cadrelor medicale din cadrul institutului, am fost în vizită pentru a vedea problemele cu care aceştia se confruntă. Solicitările pe care cei din Institutul de Urologie şi Transplant renal ni le-au transmis au fost: mărirea tarifului pe caz ponderat, solicitare transmisă CNAS, includerea în programul de acţiuni prioritare pentru anestezie şi terapie intensivă şi modificarea cadrului legislativ pentru acţiunile prioritare de transplant (…) şi cheltuieli de personal. Referitor la mărirea tarifului pe caz ponderat, menţionez că ne-am consultat cu colegii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi, conform datelor pe care aceştia le au disponibile, Institutul de Urologie şi Transplant Renal se află în primele 10-15 spitale din ţară din cele 400 de unităţi sanitare spitaliceşti din ţară ca valoare a tarifului pe caz ponderat, cu o valoare de 1.839 lei, mai mult decât Spitalul Clinic Parhon din Iaşi, care desfăşoară o activitate similară sau ca Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, tarifele acestora fiind de 1.726 şi respectiv de 1.800 lei”, a arătat ministrul.
Ioana Mihăilă a spus că doar în luna iunie institutul clujean a primit o suplimentare de fonduri de 30.000 de lei, iar după intrarea în vigoare a noului contract-cadru va mai primi o sumă „semnificativ mai mare”: „Doar în luna iunie, ca urmare a discuţiilor de mediere dintre Casa judeţeană de asigurări Cluj şi prefectură şi reprezentanţii Institutului de Urologie şi Transplant – Institutul de Urologie şi Transplant a primit o suplimentare de fonduri de 30.000 de lei pe cazurile deja rezolvate. În plus, situaţia financiară a Institutului de Urologie şi Transplant, conform raportărilor de la CNAS, este în continuare stabilă. De la 1 iulie, după ce intră în vigoare următorul contract cadru şi următoarele norme aferente contractului cadru, Institutul de Urologie şi Transplant va primi o sumă semnificativ mai mare decât cea de acum, (…) această sumă fiind cam cu 340.000 de lei în plus pe lună”, a afirmat ministrul Sănătăţii.
Ioana Mihăilă mai spune că a discutat cu directorul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate despre actualizarea tarifului pe caz ponderat: „Finanţarea spitalelor nu este suficientă în România. Asta este o realitate pe care o cunoaştem cu toţii. Nu sunt suficienţi bani nici pentru Institutul de Urologie şi Transplant, cum nu sunt suficienţi bani pentru finanţarea spitalelor în general. Finanţarea spitalelor în fiecare an ajunge până în luna octombrie şi de acolo trebuie suplimentate fondurile. Dar începând cu intrarea noului contract cadru această finanţare se ameliorează, împreună cu directorul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, am discutat o creştere a tarifului pe caz ponderat începând cu anul următor, urmând ca la finalul anului 2022, atunci când vom avea rezultatele studiului care analizează cheltuielile reale cu spitalizare continuă acuţi, să putem să actualizăm aceste tarife pe baza unor dovezi clare ştiinţifice. Referitor la a doua solicitare, şi anume aceea de includere în AP ATI, Ministerul Sănătăţii a făcut deja demersuri pentru ca Institutul de urologie şi Transplant să fie inclus în Acţiuni Prioritare Terapie Intensivă”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Ioana Mihăilă a precizat că nu poate fi rezolvată solicitarea privind modificarea cadrului normativ pentru acţiuni de transplant, întrucât ar însemna „obiectul unei duble finanţări”: „În ceea ce priveşte a treia solicitare, şi anume modificarea cadrului normativ pentru acţiuni prioritare de transplant, solicitarea lor nu poate fi rezolvată, solicitarea constând în a asigura finanţarea cheltuielilor de personal. Această asigurare a cheltuielilor de personal ar fi obiectul unei duble finanţări, motiv pentru care acest lucru în acest cadru legal nu poate fi efectuat.”
Ioana Mihăilă mai spune că Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională de Transplant se vor „concentra” să nu existe discontinuităţi în activitatea de transplant: „Demersurile pentru obţinerea reacreditării, cu tot cu modificarea formei de personalitate juridică, pot să fie scurtate pe cât de mult posibil, dar pe lângă acest lucru vor aduce anumite avantaje administrative. De exemplu, posibilitatea de a utiliza la comun laboratorul de analize medicale, laboratorul de radiologie şi imagistică medicală, laboratorul de anatomie patologică şi componenta administrativă din statul de funcţii. (…) Ne vom concentra ca împreună cu Agenţia Naţională de Transplant să nu existe discontinuităţi în activitatea de transplant.”
