Analize ale unor mostre de glande salivare prelevate de la pacienți ce au murit din cauza complicațiilor cauzate de COVID-19 la Hospital das Clínicas, spitalul universitar al FM-USP, au arătat că țesuturile specializate în producerea și secretarea salivei servesc drept rezervoare pentru SARS-CoV-2.
Studiul cercetătorilor brazilieni a fost susținut de Fundația de Cercetare São Paulo și publicat în revista Journal of Pathology.
Cercetătorii afirmă că descoperirea explică motivul pentru care virusul este atât de abundent în salivă și de ce oamenii de știință au putut dezvolta teste pe bază de salivă pentru COVID-19.
„Aceasta este prima raportare a capacității unui virus respirator de a infecta și de a se multiplica în glandele salivare. Până acum s-a crezut că doar virusurile care cauzează boli extrem de întâlnite ca herpesul folosesc glandele salivare ca rezervoare. Descoperirea ar putea explica de ce SARS-CoV-2 este atât de infecțios”, afirmă Brunp Fernandes Matuck, unul dintre cercetătorii brazilieni și autorul principal al studiului.
Un studiu anterior al aceleiași echipe de cercetători demonstrase deja prezența ARN-ului de la SARS-CoV-2 în țesutul parodontal al pacienților care au decedat din cauza COVID0-19.
Rezultatul a fost confirmat prin 3 metode diferite
Întrucât noul coronavirus este atât de infecțios comparativ cu alte virusuri respiratorii, cercetătorii s-au întrebat dacă acesta s-ar putea reproduce în celulele glandelor salivare fără a intra în contact cu secrețiile nazale sau pulmonare.
Cercetări anterioare au descoperit în canalele glandelor salivare receptori ACE2 folosiți de virus pentru a invada și infecta celulele. Studii efectuate pe animale de alte grupuri de cercetători au arătat mai recent că nu doar ACE2 ci și alți receptori care se regăsesc în glandele salivare sunt țintite de către coronavirus.
Pentru a testa această ipoteză pe oameni, oamenii de știință brazilieni au efectuat autopsii ghidate de ultrasunet pe 24 de pacienți care au murit din cauza COVID-19 pentru a extrage mostre de țesuturi din glanda parotidă, glanda submandibulară și glandele salivare minore.
Mostrele au fost supuse analizei moleculare (RT-PCR) care a detectat prezența virusului în peste două treimi din acestea.
Imunohistochimia, o metodă de diagnostic care combină tehnicile histologice cu cele imunologice și biochimice, a confirmat de asemenea prezența virusului în țesuturi.
În final, examinarea la un microscop electronic a detectat nu doar prezența virusului cât și multiplicarea acestuia în celule și tipurile de organite celulare de care SARS-CoV-2 se folosește pentru a se multiplica.
Citește și:
