Șeful Direcției pentru Evidența Populației din Ministerul de Interne (MAI), Cătălin Giulescu, a susținut miercuri seara o conferință de presă pe tema noii cărți electronice de identitate și a controverselor legate de absența steagului României și a înlocuirii termenului de Sex cu cel de Gen, aspecte criticate de unii deputați PNL și AUR.
Acesta a precizat că implementarea cărții electronice de identitate, care acum este în stadiul de proiect pilot la Cluj-Napoca, a urmărit dispozițiile Hotărârii Guvernului 295/2021 care a avut și Anexe în care a fost stabilită forma și conținutul atât pentru cartea electronică de identitate (CEI), cât și pentru cartea simplă de identitate.
- „Această Hotărâre de Guvern a fost supusă în transparenta decizională în 17 noiembrie pe site-ul MAI. Cu acea ocazie au fost publicate și 2 anexe, una cu forma și conținutul CEI si o anexa cu forma și conținutul cărții de identitate simple (fără suport electronic).
- În ceea ce privește CEI, de la momentul respectiv în transparență decizională s-a precizat în Anexă că acest document, pentru proiectul pilot, va conține mențiunea Gen, dar Hotărârea de Guvern precizeaza că sunt doar 2 opțiuni – feminin și masculin. Nu exista niciun fel de alta intervenție.
- Pentru că CEI este și document de călătorie, suntem obligați să respectăm Regulamentul UE. Acest Regulament stabilește niște conditii esențiale. În primul rând niște elemente de identificare vizuală, respectiv steagul UE pentru acest document prin care cetățenii își pot exercita dreptul la libera circulație.
- Acest Regulament stabilește că suntem obligați să respectăm un standard ICAO, care ne obligă să structurăm formatul documentului având în vedere niște zone obligatorii, tocmai pentru ca acest document să poata fi citit electronic și să poată fi vizual ușor de identificat anumite câmpuri.
- Întrucât prin Regulament suntem obligați să introducem steagul UE, pentru identificarea națională am păstrat stema națională. Pe cartea simplă de identitate observați steagul României și stema națională.
- În ceea ce privește cartea electronică de identitate, tehnic este aproape imposibil să introducem steagul României cu actualele tehnologii. Putem lua în considerare orice fel de propunere. Aceasta este esența proiectului pilot.
- Unele state au optat pentru a păstra steagul național (spre exemplu Franța), dar nu există stema, tocmai pentru că este spațiu limitat.
- Din informațiile existente până acum, doar 2 state membre – Franta și Cipru – au notificat noul document de identitate care corespunde Regulamentului UE. Celelalte state membre probabil vor notifica in perioada urmatoare, așa cum și Romania o va face.”, a declarat miercuri Cătălin Giulescu, directorul general al DEPABD din MAI.
Într-adevăr, Anexa la HG-ul care a reglementat forma și conținutul cărții electronice de identitate din România, act publicat în Monitorul Oficial în data de 14 mai 2020, prevede că pe fața documentului vor fi prezentate, alături de alte date personale, și „Genul titularului (F pentru feminin și M pentru masculin)”.
Acest aspect este contrar însă celor menționate în Regulamentul UE 1157/2019 care vizează armonizarea cărților electronice de identitate în Uniunea Europeană, care la alineatul (24) din preambulul prevede că:
- „Statele membre ar trebui să poată decide cu privire la menționarea sexului unei persoane într-un document care intră sub incidența prezentului regulament. Dacă un stat membru menționează sexul (n.a în versiunea în limba engleză este folosit termenul gender-gen în locul celui de ‘sex’) unei persoane într-un astfel de document, ar trebui utilizate, după caz, specificațiile „F”, „M” sau „X” din documentul OACI 9303 sau inițiala unică corespunzătoare utilizată în limba sau limbile statului membru respectiv.”
Există posibilitatea să se revină la termenul Sex în loc de Gen? Orice opțiune este posibilă, spune oficialul MAI
Întrebat de jurnaliști dacă s-ar putea reveni la termenul Sex în loc de Gen pe cărțile electronice de identitate, Cătălin Giulescu, șeful DEPABD, a răspuns că este posibil.
- „Orice opțiune este posibilă. Vom analiza cu foarte mare atenție și în urma unei analize atente este foarte posibil ca mențiunea respectivă să fie Sex.
- Pe de altă parte trebuie precizat că Regulamentul UE precizează în preambul la punctul 24 de Sex și la punctul 27 de Gen. Totodată, în partea dispozitivă, în art. 3 alineatul 2 în paragraful 2 veți vedea că utilizează ‘expressis verbis’ expresia Gen, adică avem o dispoziție expresă. (..)
- După cele 5-6 luni de teste de utilizare vor fi 3-4 luni de forță în care vom încerca să ajungem la capacitatea necesară pentru a nu avea programări mai mari de 5-10 zile, dupa care vom începe extinderea la nivel național și cu siguranță la momentul respectiv vom vorbi de o noua versiune de carte.
- Până atunci orice propunere este binevenita și va fi luată în considerare.”, a mai declarat miercuri directorul general al Direcției de Evidența Populației din MAI.
Cum arată acum cărțile electronice de identitate în Franța și Cipru, singurele două țări UE care au implementat cerințele europene
Cum arată cărțile electronice de identitate din Franța și Cipru, singurele state membre care potrivit oficialului MAI au implementat noul document de identitate conform Regulamentului UE 1157/2019?
- Detalii privind forma și conținutul actualelor cărți de identitate din toate țările UE pot fi găsite pe site-ul Consiliului UE.
La Franța, cel mai recent specimen de carte de identitate afișat apare ca fiind emis în data de 15 martie 2021 și are termen de expirare 11 februarie 2030.
La Cipru, cel mai recent specimen de carte de identitate afișat apare ca fiind emis în data de 12 august 2020 și are termen de expirare 15 iunie 2030.
Click pentru a deschide
În ambele cazuri este folosit în prezent termenul de Sex în loc de Gen. Nu este clar însă dacă lucrurile se vor schimba în aceste două țări până în data de 2 august 2031, când toate țările UE ar trebui să folosească exclusiv noua carte electronică de identitate sau pașapoarte electronice pentru călătoriile în spațiul UE.
Sex versus Gen: Care e diferența dintre cei doi termeni conform Organizației Mondiale a Sănătății
Termenii de „sex” și „gen” sunt folosiți adesea ca sinonime, dar sunt termeni diferiți, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
„Termenul „sex” se referă la caracteristicile biologice, anatomice și fiziologice care definesc bărbații și femeile, ce sunt determinate din momentul concepției și se dezvoltă în timpul vieții intrauterine, pe durata copilăriei și adolescenței, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
Pe de altă parte, termenul „gen” se referă la aspectele sociale, psihologice și comportamentale, în special normele impuse de societate, aspecte pe care societatea le consideră potrivite pentru femei și bărbați. Comportamentele sunt susținute și de așteptările sociale, de familie, educație, anturaj, mass media, religie – pentru susținerea conceptelor de feminitate sau masculinitate.
Sexul are două mari categorii: bărbați și femei, iar genului îi corespund termenii de masculin și feminin. Diferențele biologice sunt bazate pe factori biologici. Aceștia includ funcțiile reproducătoare, concentrațiile de hormoni sexuali, expresii ale genelor. Oamenii se nasc cu 46 de cromozomi (23 de perechi). Cromozomii X și Y determină sexul unei persoane. Majoritatea femeilor au 46 XX, iar majoritatea bărbaților 46 XY.
În contrast, genul este asociat cu comportamentul, stilul de viață și experiențele acumulate. În termeni sociologici, genul unei persoane cuprinde caracteristici și comportamente culturale. În ciuda diferențelor anatomice, bărbații și femeile nu se nasc cu diferențe comportamentale majore, ci acestea sunt dictate ulterior de cultură, de mediu și stil de viață, norme sociale. „, scrie site-ul de specialitate Romedic.ro.
Polemica „Sex” versus „Gen” în UE: De la țări care vor să fie ‘gender free’ la țări care refuză să introducă genul X pe noile cărți de identitate
Introducerea termenului de „Gen” în loc de „Sex” pe noile cărți electronice de identitate, conform Regulamentului UE 1157/2019 nu are consens în rândul țărilor UE.
Olanda, spre exemplu, vrea să elimine „genul” de pe cărțile de identitate în următorii 5 ani, potrivit unei scrisori adresată anul trecut Parlamentului de către ministrul educației, Ingrid van Engelshoven, citată de Forbes.
Oficialul olandez a precizat că această mișcare vizează eliminarea obstacolelor care împiedică persoanele transgender și intersexuale să „participe pe deplin la societate”.
Articolul Forbes menționa că pașapoartele olandeze vor continua să poarte genul titularului din cauza reglementărilor aeronautice globale, dar că Olanda este una dintre puținele țări care le permite oamenilor să aibă un „X” pe pașaport. „X” este o opțiune neutră de gen, în loc de „M” pentru bărbați sau „F” pentru femeie.
În Germania, cărțile de identitate nu conțin mențiunea de gen, mai scria Forbes, iar datele oficiale ale Comisiei Europene confirmă acest aspect.
Pe de altă parte, sunt țări care se opun total. În Polonia, Guvernul a anunțat în acest an că nu va include posibilitatea unui al treilea gen – separat de bărbați și femei – atunci când implementează noile cărți de identitate armonizate ale Uniunii Europene.
„Există [doar] femei și bărbați în sistemul juridic polonez. Prin urmare, cărțile vor include aceste două sexe. UE nu ne poate ordona să introducem ceva care încalcă ordinea juridică poloneză. ”, a declarat vicepremierul Paweł Szefernaker, citat de de media locală.
Szefernaker susține că secțiunea referitoare la un al treilea gen este expunerea de motive a regulamentului, care este o parte „non-normativă” a acestuia și, prin urmare, nu ar fi obligatorie.
Guvernul conservator al Poloniei a condus în ultimii ani o campanie împotriva a ceea ce a numit „ideologie LGBT” sau „ideologie de gen”.
O altă țară care se opune este Ungaria, unde Guvernul condus de Viktor Orban a emis recent controversata lege care interzice promovarea ”propagandei LGBT” în rândul minorilor. Legea interzice discutarea în școli a subiectelor care țin de persoanele gay sau transgender, pe motiv că informarea elevilor cu privire la aceste subiecte ar fi echivalentă cu ”propaganda pro-LGBT”.
Legea a intrat în vigoare luna trecută, însă, în urma tensiunilor de la ultimul Consiliu European și a procedurii de infringement, premierul Viktor Orban a anunțat că dorește organizarea unui referendum care să valideze actul normativ.
Unele state UE au reacționat față de legea controversata, iar procedura de infringement ar putea afecta accesul Ungariei la fonduri europene.
Comisia Europeană a demarat procedura juridică împotriva Ungariei pentru legea care interzice promovarea conținutului LGBTQ pentru minori și împotriva Poloniei pentru instituirea așa ziselor ”zone libere de persoane aparținând minorităților sexuale”.
