Într-un an în care campania de vaccinare împotriva COVID-19 ține capul de afiș, nu trebuie să uităm nici de vaccinurile recomandate pentru imunizarea copiilor – unele dintre ele administrate încă din maternitate, în primele ore sau zile de viață. Marea noutate a anului 2021, în ceea ce privește Schema națională de vaccinare, ar putea fi extinderea vaccinării împotriva virusului HPV și la fetele din categoria de vârstă 15-18 ani. Potrivit surselor HotNews.ro, vaccinarea gratuită a fetelor între 15 și 18 ani cu vaccinul HPV ar urma să înceapă în această toamnă, după rectificarea bugetară, în timp ce băieții mai au, deocamdată, de așteptat.
Potrivit surselor HotNews.ro, consensul la care s-a ajuns în acest moment la nivelul comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății și Institutului Național de Sănătate Publică este ca, într-o primă fază, campania, care se adresează în prezent fetelor din categoria de vârstă 11-14 ani, să fie extinsă și la fetele cu vârsta între 15-18 ani, urmând ca pe viitor să fie luată în calcul și extinderea la băieți, într-o etapă ulterioară.
Vaccinarea copiilor în 2021 – info pe scurt:
- Vaccinarea este cea mai sigură modalitate de a preveni îmbolnăvirea copilului de diferite boli infecțioase sau transmisibile.
- Copiilor mici li se administrează vaccinuri care stimulează organismul să producă anticorpi – aceștia reprezintă sistemul natural de apărare al organismului, care luptă împotriva bolilor infecțioase.
- Vaccinarea ajută organismul să lupte cu infecția, în cazul în care copilul intră în contact cu boala.
- Milioane de oameni mor în fiecare an în lume din cauza bolilor infecțioase. Copiii mici sunt cei mai vulnerabili la infecții, motiv pentru care trebuie protejați cât mai devreme posibil. Pentru ca protecția să fie completă, sunt necesare mai multe vaccinuri.
- Vaccinurile cuprinse în Schema națională de vaccinare (Calendarul Național de Vaccinare) protejează împotriva unor boli precum hepatita B, tuberculoză, difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, boala pneumococică, cancer de col uterin, rujeolă, oreion sau rubeolă.
- Vaccinurile cuprinse în Schema națională de vaccinare (Calendarul Național de Vaccinare) sunt recomandate de Ministerul Sănătății și oferite gratuit, cel puțin teoretic, de statul român. Teoretic, pentru că există și momente când unele dintre ele sunt de negăsit în maternități sau la medicii de familie, iar părinții trebuie să facă rost de ele pe cont propriu.
- Schema națională de vaccinare a copiilor în 2021 este, cu mici excepții, similară cu cea din anii precedenți, 2020 și 2019.
- Marea noutate a anului 2021, în ceea ce privește Schema națională de vaccinare, ar putea fi extinderea vaccinării împotriva virusului HPV și la fetele din categoria de vârstă 15-18 ani.
- Ministerul Sănătății a căutat în ultimele luni soluții pentru finanțarea extinderii campaniei de vaccinare anti-HPV la fetele cu vârsta de peste 14 ani și la băieți, potrivit surselor HotNews.ro. Extinderea, într-o primă etapă la fetele de 15-18 ani, este așteptată după rectificarea bugetară.
- Marea noutate a anului 2020 față de anii precedenți a fost introducerea vaccinării gratuite împotriva HPV la fetele între 11 și 14 ani, reluată după mai bine de 10 ani. Campania de vaccinare gratuită se adresează fetelor cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani care au solicitat vaccinarea la medicii de familie, inclusiv celor care au trecut de această vârstă, dacă au solicitat anterior vaccinul.
- 28.689 de adolescente din România, țara europeană cu cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin, s-au vaccinat împotriva virusului HPV, care provoacă boala, în anul 2020, în primul an în care campania de vaccinare s-a reluat după mai bine de un deceniu de pauză și după un eșec total al primei campanii, din anul 2008, arată datele obținute de HotNews.ro.
Cum arată Calendarul Național de Vaccinare (Schema națională de vaccinare) elaborat de Ministerul Sănătății, după care se face vaccinarea copiilor:
I. Vaccinuri care se fac în primul an de viață – în maternitate și la medicul de familie:
- 1.Vaccinuri care se fac în maternitate:
- Vaccinul hepatitic B (Hep B) – se administrează nou-născuților, în primele 24 de ore de viață – o doză. Vaccinul oferă protecție împotriva hepatitei B.
- Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) – se administrează nou-născuților, în primele 2-7 zile de viață – o doză. Vaccinul oferă protecție împotriva tuberculozei.
- 2.Vaccinuri care se fac la medicul de familie:
- Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de două luni. Vaccinul oferă protecție împotriva difteriei (D), tetanosului (T), tusei convulsive (P), poliomielitei (VPI -Vaccin Poliomielitic Inactivat), Haemophilus influenzae tip b (Hib) și hepatitei B (HepB).
- Vaccinul pneumococic – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de două luni. Vaccinul oferă protecție împotriva bolii pneumococice.
- Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – a doua doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni. Oferă protecție împotriva difteriei (D), tetanosului (T), tusei convulsive (P), poliomielitei (VPI -Vaccin Poliomielitic Inactivat), Haemophilus influenzae tip b (Hib) și hepatitei B (HepB).
- Vaccinul pneumococic – a doua doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni. Oferă protecție împotriva bolii pneumococice.
- Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – a treia doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni. Oferă protecție împotriva difteriei (D), tetanosului (T), tusei convulsive (P), poliomielitei (VPI -Vaccin Poliomielitic Inactivat), Haemophilus influenzae tip b (Hib) și hepatitei B (HepB).
- Vaccinul pneumococic – a treia doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni. Oferă protecție împotriva bolii pneumococice.
- Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 12 luni. Vaccinul oferă protecție împotriva rujeolei (R), oreionului (O) și rubeolei (R).
II. Vaccinuri care se fac după primul an de viață, la medicul de familie:
- Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – a doua doză – se administrează copiilor între 5 ani și 7 ani. Vaccinul oferă protecție împotriva rujeolei (R), oreionului (O) și rubeolei (R).
- Vaccinul tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) / VPI – se administrează copiilor la vârsta de 6 ani. Vaccinul oferă protecție împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive și poliomielitei.
- Vaccinul HPV – se administrează fetelor între 11 și 14 ani, la cerere. Din toamnă, ar urma să fie administrat gratuit și fetelor între 15-18 ani. Protejează împotriva cancerului de col uterin, leziuni precanceroase ale colului, anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian sau anal.
- Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular (DTPa) pentru adulți – se administrează la 14 ani. Oferă protecție împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive.
Vaccinurile opționale – nu sunt asigurate gratuit, dar sunt recomandate de Ministerul Sănătății
În afara vaccinurilor incluse în Calendarul Național de Vaccinare (Schema națională de vaccinare), care sunt recomandate de Ministerul Sănătății și sunt asigurate gratuit, de cele mai multe ori, în maternități și în cabinetele medicilor de familie, există și o a doua categorie de vaccinuri – vaccinurile opționale.
Practic, cine dorește își poate cumpăra aceste vaccinuri și poate merge cu ele la medic pentru a fi administrate.
Lista vaccinurilor opționale recomandate de Ministerul Sănătății:
- Vaccinul Rotaviral – este un vaccin cu virus viu atenuat care protejează împotriva diareei produsă de rotavirus. Se administrează oral, două sau trei doze începând cu primele 6 săptămâni de viață, cu interval de cel puțin 30 de zile între doze.
- Vaccinul Varicelic – este un vaccin cu virus viu atenuat (tulpina Oka), care protejează împotriva varicelei, boală cunoscută popular sub numele de „bubatul mare” sau „vărsat de vânt”. Se fac două doze de vaccin, la distanță de 6 săptămâni. Se administrează injectabil, subcutanat, adulților și copiilor, începând cu vârsta de 9 luni.
- Vaccinul Meningococic – previne anumite forme de boli produse de meningococ (meningite). În funcție de tipul de vaccin, se administrează una sau mai multe doze, la vârste diferite.
- Vaccinul Hepatitic A – se administrează într-o singură doză, cu revaccinare la 6 – 12 luni. Protejează împotriva Hepatitei A (boala mâinilor murdare).
- Vaccinul HPV – recomandat și pentru tinerele cu vârsta mai mare de 14 ani dar și pentru băieți. Vaccinul protejează împotriva cancerului de col uterin, leziuni precanceroase ale colului, anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian sau anal.
Vaccinarea copiilor cu boli cronice
O categorie specială o reprezintă copiii diagnosticați cu o boală cronică, ce pot fi mai vulnerabili și pot avea nevoie de protecție suplimentară, comparativ cu un copil sănătos.
Pentru copiii cu boli cronice se aplică, în general, Calendarul Național de Vaccinare, dar este analizată, împreună cu medicul, situația la momentul fiecărei vaccinări, pentru a nu exista contraindicații.
Vaccinarea copiilor în Uniunea Europeană – cât se aseamănă Calendarul de vaccinare din România cu al altor țări
Există unele diferențe în modul în care țările își organizează calendarele de vaccinare, care deși sunt asemănătoare, nu sunt identice în diferitele țări din UE/SEE. Printre acestea se numără vârsta de vaccinare și grupa de populați care trebuie vaccinată (de exemplu, toți copii care au o anumită vârstă sau doar cei care fac parte dintr-o grupă de risc), tipul exact al vaccinului (de exemplu, unele ingrediente pot fi diferite), numărul dozelor și calendarul de administrare al dozelor și dacă vaccinul se administrează singur sau în combinație cu alte vaccinuri, potrivit vaccination-info.eu.
Aceste diferențe sunt determinate de factori precum impactul bolii, prevalența bolii și tendințele din diferite țări, resursele și structurile sistemelor de sănătate, contextul politic și cultural, precum și reziliența programului de vaccinare.
Faptul că există diferențe între calendarele de vaccinare nu înseamnă că unele sunt mai bune decât altele, ci doar că țin cont de contexte și sisteme de sănătate diferite. Se asigură același nivel de protecție în fiecare țară din UE. Vaccinurile incluse în programele naționale sunt administrate conform unui calendar corespunzător pentru a asigura o protecție adecvată.
Calendarele de vaccinare pentru copii din toate țările UE includ vaccinarea împotriva:
- infecția cu Haemophilus influenzae tip B
- infecția cu papilomavirusul uman (adolescente/preadolescente).
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă vaccinarea împotriva hepatitei B ca parte a programului general de vaccinare a copiilor, însă în unele țări din UE sunt vaccinați doar copiii cu risc mare de infecție și adulții din principalele grupe de risc.
Unele țări din UE asigură protecția copiilor și prin vaccinarea lor împotriva:
- bolii invazive cauzate de bacteria Neisseria meningitidis
- bolii invazive cauzate de bacteria Streptococcus pneumoniae
Uniunea Europeană analizează armonizarea calendarelor naționale de vaccinare. Recomandările publicate de Consiliul Uniunii Europene la 7 decembrie 2018 privind consolidarea cooperării în combaterea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare includ analiza fezabilității elaborării unui calendar UE de vaccinări esențiale. Împreună cu autoritățile naționale în domeniul sănătății publice din UE, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor efectuează o evaluare a acestui calendar.
Scopul urmărit este îmbunătățirea compatibilității calendarelor naționale de vaccinare și promovarea accesului egal la vaccinare pe întreg teritoriul Uniunii Europene. În acest fel s-ar putea rezolva eventualele probleme întâmpinate de persoanele care se mută dintr-o țară UE în alta, de exemplu adaptarea la alte calendare de vaccinare (inclusiv la numărul și calendarul vaccinărilor de rapel) sau ratarea unei vaccinări.
- Cum au schimbat vaccinurile lumea în care trăim: „Au dublat speranța de viață, dar vaccinul perfect, administrat la 7 miliarde de oameni fără nicio reacție adversă, nu va exista niciodată”
