De ce-și strică companiile singure produsele, apoi nu te lasă să le repari? ● Cercetătorii din Wuhan voiau să elibereze particule modificate de virus în populaţiile de lilieci pentru a le vaccina ● Analiză Politico: De ce este atât de scumpă electricitatea în Europa? ● Revizuirea Constituției sau drumul la zid ● Cât ne costă chiria şi traiul lunar dacă dorim să mergem să studiem într-un oraş universitar de tradiţie ● România, abandonată de partidele politice: cu ochii la circ, ratăm viitorul. Alte trei consecințe ale alegerilor interne din PNL și USR PLUS ● Prețul energiei electrice crește continuu. Ce este de făcut ● PNRR: nimic fără reforme. Lista ● Infractorii români din Viena, chef uriaş cu manele şi bunătăţi transmis în direct din puşcărie ● Guvernul își creează prin OUG noi condiții pentru plafonarea tarifelor la electricitate. Alte modificări ale pieței – Proiect.
Cercetătorii din Wuhan voiau să elibereze particule modificate de virus în populaţiile de lilieci pentru a le vaccina. Institutul de Virusologie din Wuhan şi cercetători americani au depus propuneri de eliberare a unor particule modificate de coronavirus în populaţiile de lilieci chineze pentru a le inocula împotriva unor boli ce puteau face saltul la oameni, se arată în documentele unor granturi solicitate în 2018, relatează The Telegraph. Cu un an şi jumătate înainte de apariţia primelor cazuri de îmbolnăvire de COVID-19 cercetătorii chinezi şi americani au depus planuri privind eliberarea unor nanoparticule penetrante la nivelul pielii şi aerosoli conţinând „proteine spike-himere noi” ale unor coronavirusuri în peşterile din provincia Yunnan. De asemenea, ei intenţionau să creeze virusuri-himere modificate genetic pentru a fi mai infecţioase pentru oameni şi au înaintat aceste propuneri în solicitarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari americani din partea Agenţiei pentru Proiecte Avansate de Cercetare în domeniul Apărării (DARPA), scrie Adevărul.
Analiză Politico: De ce este atât de scumpă electricitatea în Europa? Prețurile energiei electrice au atins un nivel record în toată Europa, aducând facturi mai mari pentru consumatori și punând politicienii în fața unor decizii dificile. Principalul motiv invocat pentru creșterea bruscă a prețurilor la electricitate este scumpirea gazelor naturale utilizate în toată Europa pentru a genera un procent-cheie de energie electrică. Dar realitatea este mai complexă, implicând probleme de proiectare a pieței energiei electrice, strategiile climatice pe termen lung și „un pic de ghinion”, notează publicația europeană Politico, într-o analiză publicată pe 21 septembrie. În Spania și Portugalia, prețurile medii ale energiei sunt de aproximativ trei ori mai mari decât acum jumătate de an, ajungând la 175 de euro pe megawatt-oră. În Marea Britanie, acestea au atins un record de 183,84 euro pe megawatt-oră, cea mai scumpă. Și în România, estimările arată că prețul la gaz se va mări cu 38%, iar facturile la curent s-au dublat. Politicienii se grăbesc acum să protejeze industriile, dar în special consumatorii obișnuiți, de facturi mai mari, scrie Libertatea.
Revizuirea Constituției sau drumul la zid. În România e nevoie „nu de o revizuire a Constituției, ci de o nouă Constituție”, consideră profesorul universitar Ioan Stanomir, expert în constituționalism comparat. Subiectul revizuirii Constituției a fost prezent pe ordinea de zi a tuturor majorităților parlamentare postdecembriste, altele decât cele fesenisto-pesediste. De asemenea, partidele de centru-dreapta, atunci când s-au aflat în opoziție, au făcut din revizuirea Constituției un deziderat în stare de urgență. Numai că, odată ajunse la putere, l-au clasat. În situația crizei politice generate de lupta pentru putere din interiorul PNL și de țâfna dusă la extrem a USR-PLUS, nevoia de a regândi Constituția chiar este un deziderat în stare de urgență, scrie DW.
Cât ne costă chiria şi traiul lunar dacă dorim să mergem să studiem într-un oraş universitar de tradiţie. Care sunt cele mai scumpe şi respectiv cele mai ieftine centre din România. S-au scurs deja zece zile de când cei din preuniversitar s-au întors în bănci (probabil pentru foarte puţină vreme, dacă judecăm după evoluţia pandemică). A început numărătoarea inversă şi pentru cei din universitar. Şi cum căminele nu sunt pentru toţi iar pandemia obligă la măsuri de siguranţă extreme, am zis că ar fi oportun să vedem, pe de o parte cât l-ar costa pe un student să închirieze ceva, singur, în oraşele centre universitare din România. Iar pentru a da o tuşă completă tabloului, am adăugat şi costurile estimative ale vieţii, pe lună, pentru o persoană, în respectivele oraşe. Ca sursă am folosit baza NUMBEO, o resursă foarte utilă pentru statisticienii ce vor să aibă la dispoziţie date la zi din diferite domenii şi de pe tot mapamondul. Şi iată ce a rezultat. Din punctul de vedere al costului vieţii, cel mai uşor scapă cei ce aleg să urmeze o facultate în oraşe precum Suceava, Piteşti, Târgu Mureş sau Arad. Dacă pretenţiile privind nivelul universităţilor sunt mai ridicate, atunci cresc şi cheltuielile de întreţinere: lideri sunt oraşele Bucureşti, Cluj Napoca, Constanţa şi Timişoara, scrie FinEco24News.
România, abandonată de partidele politice: cu ochii la circ, ratăm viitorul. Alte trei consecințe ale alegerilor interne din PNL și USR PLUS. În plină criză politică, România se confruntă cu un mare risc în ceea ce privește realizarea unor reforme structurale, deja întârziate, atât în economie, cât și în justiție sau educație. Coaliția la putere și-a asumat, după o negociere dură a funcțiilor, că va respecta un program de guvernare și că va aduce calitate în domeniile esențiale căpușate de interese sau încremenite în timp și birocrație. S-a vorbit acum zece luni cu aer reformist despre independența Justiției și desființarea Secției Speciale, despre eliminarea pensiilor speciale, o nouă lege a pensiilor sau alegerea primarilor în două tururi. Și de făcut, s-au făcut doar meme-uri cu Florin Cîțu, Barna, Ciolacu&Co, scrie PressOne.
Prețul energiei electrice crește continuu. Ce este de făcut. Prețul energiei electrice s-a majorat continuu de la începutul anului. Lună de lună primim în cutia poștală sau într-un e-mail factura de energie electrică. Pe lângă aflarea sumei de plată pentru energia consumată, putem afla din acest document și către cine merg banii plătiți de noi, în calitate de consumatori. Am făcut un exercițiu, am luat ultimele șase facturi de energie electrică primite. Prețul energiei electrice este format din următoarele componente: 42.3% din prețul energiei electrice reprezintă costul energiei electrice. Doar această componentă este negociată cu furnizorul nostru de electricitate. Acești bani rămân o parte la furnizor. Însă mare parte din ei merg către producătorii de la care furnizorul nostru a cumpărat electricitatea. Alte 4.8% din sumele plătite reprezintă costul transportului energiei prin rețeaua de transport de înaltă tensiune. Aceste sume merg către operatorul rețelei de transport. Apoi, 23.9% din prețul energiei electrice reprezintă costul distribuției energiei prin rețeaua de distribuție. Aceste sume merg către operatorul rețelei de distribuție. Alte 16.8% din sumele plătite reprezintă accize și TVA. Acești bani ajung la Bugetul de Stat, scrie project-e.ro.
PNRR: nimic fără reforme. Lista. Chiar admițând că toate proiectele din PNRR trimise de România la Bruxelles sunt valide și se vor încadra în timpul de implementare, mai rămâne o problemă, care ar trebui să fie marea preocupare a premierului Florin Cîțu: aceea de a livra reformele promise la Bruxelles. Condiționalitățile sunt dure, iar exemplele Ungariei și Poloniei arată că UE nu mai glumește. Premierul a anunțat imediat după demisia lui Cristian Ghinea că preia interimar MIPE pentru a se asigura că PNRR e aprobat. Problema era deja rezolvată, iar anunțul oficial a venit în scurt timp de la Bruxelles: Ursula von der Leyen vine la București pe 27 septembrie pentru a marca simbolic aprobarea planului românesc de relansare și reziliență. Ce nu e rezolvat: garanția că România poate livra nu doar proiectele din PNRR, ci și reformele asumate prin document și, mai ales, ritmul alert de implementare al acestora. România a mai promis și în trecut reforme pentru a obține bani – acorduri cu FMI sau contracte cu Banca Mondială. Există însă o deosebire fundamentală între PNRR și alte ”contracte” neonorate de România: De data asta, la fiecare șase luni va exista un audit al Comisiei Europene, care va verifica atingerea obiectivelor de etapă în reforme angajate pe termen mediu, scrie cursdeguvernare.ro.
Guvernul își creează prin OUG noi condiții pentru plafonarea tarifelor la electricitate. Alte modificări ale pieței – Proiect. Guvernul va putea plafona tarifele la electricitate pentru consumatorii casnici pentru o perioadă de timp limitată, dar neprecizată, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică. Până acum perioada era de cel mult 6 luni. Prima plafonare a prețurilor ar putea avea loc la 3 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței. Pe de altă parte, noua lege a energiei ar prevedea posibilitatea prețurilor variabile („prețuri dinamice”) pe perioada de valabilitate a unui contract. Astfel că tarifele ar putea crește (sau scădea) în funcție de evoluțiile pieței. Totodată sunt prevăzute și alte modificări ale pieței cerute de furnizori, inclusiv pentru a putea administra riscurile prin instrumente derivate, scrie cursdeguvernare.ro.
