Pe fondul scandalului politic care se suprapune cu eșecul Guvernului de a gestiona pandemia dar și criza energetică, AUR înregistrează o creștere semnificativă în preferințele românilor. Ultimele sondaje arată o creștere între șase și opt procente dar menținerea lor depinde foarte mult de ceea ce vor reuși să livreze electoratului pe viitor dincolo de live-urile pe Facebook și protestele anti-vaccin.
Criza politică generată de scandalul dintre PNL și USR care a dus la destrămarea Coaliției și retragerea sprijinului politic Guvernului Cîțu i-a adus în prim-plan pe cei de la AUR. USR au fost primii care i-au legitimat politic prin demersul depunerii moțiunii de cenzură, dar colaborarea parlamentară dintre PSD și PNL i-a promovat intens acțiunile lui Georghe Simion pe Facebook.
În ordinea cronologică a evenimentelor, prin ieșirea de la guvernare, USR s-a sustras de la obligațiile și responsabilitățile pe care electoratul i le-a trasat prin votul de încredere dat in 2020. Gestul le-a știrbit imaginea de partid anti-sistem, iar mesajul PSD-PNL=USL folosit în discursurile publice nu a mai avut credibilitatea de altă dată. În schimb AUR a confiscat scena poltică cu mesajul anti-sistem.
În continure PSD și PNL au fost cele care au dat puterea mediatică Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) prin blocarea moțiunii de cenzură (depusă de USR și AUR) în Parlament care a creat din nou un precedent în politica românească. Să nu uităm că din propriile calcule politice, social-democrații au amânat demersul constituțional de înlăturare a premierului Florin Cîțu din fruntea Guvernului, până după congresul PNL când acesta a fost validat președintele liberalilor.
Colaborarea din Parlament dintre PSD și PNL a fost muniția pe care aceștia i-au oferit-o co-președintelui AUR George Simon care, din poziția sa de lider al grupului parlamentar a transmis în direct pe Facebook toate acțiunile comune ale acestora.
În completarea tabloului politic au venit criza pandemică și cea energetică. Preocupați de lupta internă pentru controlul partidului liderii PNL au jucat ping-pong cu responsabilitatea executivă. Începând din luna iunie a anului curent liderii PNL în frunte cu premierul Florin Cîțu și președintele PNL Ludovic Orban și-au canalizat toată energia în lupta pentru șefia partidului.
Deși aveau o criză energetică care bătea la usă odată cu liberalizarea pieței de energei, că valul patru va lovi puternic în persoanele nevaccinate, că școliile și spitalele nu sunt pregătite să facă față epidemiei, liberalii au ignorat toate problemele si au preferat să distragă atenția prin clasica metodă românească: pâine și circ.
Sociologii atrag atenția că atunci când partidele mainstream sunt preocupate să se lupte pentru supremație, partidele antisistem ies în față.
La un an de la alegeri ultimele sondaje arată o creștere semnificativă a PSD și AUR. Ultimul sondaj CURS la comanda PSD arată că, dacă mâine ar fi alegeri parlamentare, PSD ar obține 36%, PNL – 19%, AUR – 14%, USR PLUS – 11%.
Un alt sondaj, de aceasta dată făcut de INSCOP, în plină criză politică, arată o creștere uimitoare a Alianței pentru Unirea Românilor,17,1%, dar și o scădere a PNL care are 21,9%, iar USR un procent de 9,8%, în timp ce PSD e cotat cu 35.4%
HotNews.ro a vorbit cu sociologii Cristian Pîrvulescu și Barbu Mateescu pentru o imagine mai clară a scenei politice și pentru a afla semnificația creșterii AUR în preferințele electoratului dar și cât de mult va influența scena politică pe viitor.
Reporter: Cine credeți că a câștigat din actuala criză politică?
Cristian Pîrvulescu: Nimeni nu are de câștigat. Pe termen mediu și scurt câștiga AUR, dar pe termen mediu și lung toată lumea are de pierdut: pe de o parte cetățenii români, iar de cealaltă parte toate partidele politice. Sigur am putea spune că AUR câștigă foarte mult din această situație haotică, dar și limitele AUR sunt importante. Unii se miră când AUR crește și potențialul este mare dar este vina partidelor sistem care au permis această creștere. Trebuie să remarcăm că există o complezență față de ideiile și valorile AUR care în egală măsură se manifestă la PSD cât și PNL.
În momentul de față sistemul politic românesc este dominat de partidele sistem PSD, PNL și UDMR cu două partide anti-sistem: pe de o parte AUR care se duce spre extremism și folosește acest lucru și de celalată parte USR care se împotrivește sistemului principal pe linia anti-corupție. În momentul de față PSD și PNL exercită o o presiunea mediatică și politică uriașă printr-un atac concentrat asupra USR. Pe de o parte discursul președintelui Klaus Iohannis și al liberalilor, PSD de cealaltă parte îi indică ca principalii vinovați ai crizei politice. AUR doar a profitat de oportunitate de a ieși din izolare.
Reporter: De ce a urcat așa spectaculos în sondaje? Care sunt cauzele acestei creșteri?
Cristian Pîrvulescu: Întodeauna crizele concentrează aceste situații și foarte mulți merg pe linia aceasta extremistă. Acest public a existat dintotdeauna și este creația național -comunismului care a continuat legionarismul într-o altă formă. Există acest public relativ constant, dar nu este neapărat bătrân pentru că aici se adaugă și generații tinere. Niște politicieni inteligenți i-ar fi putut lua din vreme în considerare și ar fi putut să le rezolve problemele, dar au preferat să-i preia. Un exemplu este cel al PSD-lui sub conducerea lui Dragnea care a reușit să canalizeze aceste voturi în favoarea sa prin preluarea parlamentarilor din PRM.
Un alt exemplu sunt mesajele anti-vacciniste care au fost promovate chiar și de liberali. Câți dintre liderii PNL au susținut vehement vaccinarea? La fel și mesajele anti-LGBT? Nu au fost o parte dintre liderii PNL în 2018 vârf de lance în Parlament alături de Dragnea și au susținut referendumul pentru familie? Acești lideri sunt și azi în PNL și susțin și astăzi același valori. Oamenii aștia știu exact ce fac . Este vorba de un lobby evanghelist foarte puternic în spațiul public. Este o problemă foarte serioasă care nu a făcut altceva decât să deschidă drumul AUR pentru că au sperat că vor folosi acest tip de electorat dar nu au înțeles că acest electorat nu votează partide sistem pentru că sunt anti-sistem.
După eșecul vaccinării, gestionarea proastă a crizei sanitare au alimentat teoriile conspiraționaiste și totul s-a suprapus cu criza politică. În România, neavând stabilitate politică avem un grad mare de nemulțumire și asta se transformă în protest. Acestă formă de protest se îndreaptă spre partidele anti-sistem, în cazul de față AUR. Cu cât sunt mai extremiste, mai populiste și naționaliste cu atât crește șansa lor de a atinge electoratul care este manipulat de teoriile conspiraționiste.
Reporter: Ultimul sondaj făcut în România (INSCOP) arată ca AUR a câștigat 8 procente. Ce înseamnă asta?
Barbu Mateescu: AUR are două surse de combustibil sociologic: pandemia, care a produs nemulțumiri multiple, și o parte conservatoare a electoratului PNL.
Cele două aspecte sunt greu de separat și e posibil să se influențeze reciproc, adică o parte din electoratul PNL să fi reacționat negativ la restricții și, în genere, la existența pandemiei (PNL a fost la putere fără întrerupere de la începutul pandemiei și până acum). Dacă le tratăm separat: Într-un context mai liniștit un discurs energic n-are priză. Vezi cazurile Partidului Noua Generație (Becali) sau PRU sau chiar PSD în epoca Dragnea, care a pierdut 23 de procente în 2 ani și jumătate. Prin contrast, în circumstanțe dramatice în plan social PPDD sau PRM au performat ca și AUR acum, adică bine sau foarte bine.
Cu mici excepții, din ianuarie și până acum suma PNL+AUR fluctuează în spațiul 43-45%. Înainte de apariția AUR, scorul PNL era de minim 33%, chiar ajungând la 40%. După apariția AUR, scorul PNL n-a mai trecut niciodată de 27%. Despre ce vorbim? PNL nu s-a adresat exclusiv publicului cu valori naționaliste, puternic conservatoare, chiar ostil modernității, dar care – atenție – e anti-PSD!
Deci PNL l-a avut o perioadă de partea sa, dar nu îl mai controlează în totalitate. A pierdut o parte la finele lui 2020, în special în Moldova și în anumite județe din Transilvania. (Alți votanți au venit spre AUR din alte părți ale spectrului politic sau au fost alături de Simion încă din 2019, detalii mai jos). Iar, dacă ne amintim de imaginea lui Cîțu de dinainte de moțiune – boem, rocker, comunicând în romgleză de la Vama Veche, „Superman” – înțelegem de ce fluxul dinspre PNL spre AUR s-a accelerat în criză, pe măsură ce campania electorală din interiorul PNL sublinia conexiunea Cîțu=PNL și PNL=Cîțu.
Reporter: Între USR și PNL, cine a pierdut mai mult? Electoratul dezamagit al acestora merge spre AUR?
Barbu Mateescu: Ambele au pierdut cam la fel de mult, adică mult. Votanții fac rareori trecerea automat („nu-mi mai place X, deci votez Y pe care-i uram până acum câteva luni”), de obicei fac un pas înapoi („nu știu cu cine votez”) după care se reorientează, ceea ce poate lua luni de zile. Ascensiunea PSD și AUR se poate datora în bună măsură nehotărâților de până mai ieri care se repoziționează. De altfel, suma PNL+AUR despre care vorbeam mai sus e la un minim pentru acest an, doar 39%. Unii votanți PNL au făcut trecerea la AUR, alții nu.
O precizare importantă: sondajul INSCOP a fost realizat cu 10-20 de zile înainte de moțiunea de cenzură (ultimul interviu a fost aplicat pe 27 septembrie, imediat după congresul PNL), deci el a prins emoția inițială. Dar reacția publicului la moțiunea propriu-zisă de cenzură – și chiar și față de congresul PNL – va putea fi văzută în viitor.
Reporter: Credeți ca este reală creșterea? Cât de relevante sunt acum aceste sondaje (abia in 2024 avem noi alegeri)?
Barbu Mateescu: Sondajele de acum sunt absolut irelevante având în vedere probabilitatea redusă a anticipatelor. E puțin probabil ca în anul 2024 să trăim ce trăim acum în plan medical, economic și chiar politic. De asemenea, deși anul electoral va începe cu europarlamentare, totul va fi decis de prezidențiale, ce vor suprascrie parlamentarele în plan emoțional. În funcție de candidați, e posibil ca scorul partidelor să se schimbe semnificativ.
Peste cîteva luni după încheierea pandemiei vom ști cât din AUR era public conservator și cât erau oameni furioși pe clasa politică într-un context anume, greu de repetat. Ca reper, George Simion a candidat la europarlamentare (… când nu era pandemie) și a obținut 117 mii voturi, de cinci ori mai puține voturi decât AUR la parlamentare în pandemie. Între timp însă AUR a devenit un brand, o reducere a scorului său la o cincime din cel actual nu pare probabilă.
Reporter: Își poate menține AUR această creștere?
Cristian Pîrvulescu: Există riscul ca AUR să crească pe viitor dacă principalele partide politice continuă să se joace cu criza. Dacă partidele nu joacă cartea transparenței, devin convingători pentru oamenii care nu înteleg complexitatea sistemului politic, nu înțeleg dificultățile economiei mondiale și care trăiesc în comunitatea lor locală fără prea multe cunoștințe – pentru toți aceștia totul pare o conspirație imensă împotriva lor, împotriva României.
Criza energetică globală este legată de criza sanitară, de creștere economică rapidă, supraîncălzirea economiei consumul imens de energie.
De asemenea criza politică nu este un accident, este rezultatul unei probleme structurale a sistemului politic românesc. Avem 6 moțiuni de cenzură care au trecut deci nu este un accident legat de ceea ce se întîmplă acum. De aici improvizația și amatorismul oamenilor politici care a creat condițiile. În ultimii 12 ani am avut șase moțiunii de cenzură care ne arată care sunt problemele structurale ale sistemului.
Noi trebuie sa ne uitam la sistemul german care este mixt dar oferă stabilitate și electoratul votează la centru. Fricile sunt importante, dar până la urmă livrabile adică politicile publice care satisfac majoritatea cetățenilor sunt cele care contează până la urmă. Esențial pentru un sistem politic este stabilitatea. În Franța, de exemplu, este un sistem prezidențial. Tendința în România este să impunem un sistem prezidențial, dar știți ce a creat sistemul prezidențial francez? Criza vestelor galbene – a mutat protestul în stradă. Cred că sistemul german are mult mai multe beneficii decât sistemul francez iar la noi tentația de a rezolva criza politică este prin prestația președintelui. Poate să normalizeze sistemul politic dar nu poate împiedica protestele de stradă.
