Susținătorii măsurii afirmă că este nevoie de un asemenea departament după decenii de eșecuri în ceea ce privește reforma poliției. Oponenții spun că aceasta ar fi o greșeală în contextul în care infracționalitatea este în creștere în orașul american cu o populație de aproximativ 430.000 de locuitori.
Minneapolis a acaparat prim-planul dezbaterii privind discriminarea rasială din Statele Unite în mai 2020 după ce polițistul Derek Chauvin și-a ținut genunchiul pe gâtul lui Floyd timp de aproape 9 minute, provocând moartea acestuia.
Chauvin a fost condamnat la 22 de ani și jumătate de închisoare în luna iunie a acestui an. Procesul celorlalți trei ofițeri puși sub acuzare pentru moartea afro-americanului urmează să înceapă în martie 2022.
Democrații, care de regulă fac front comun în orașul în mare parte progresist, sunt de această dată divizați asupra votului.
Mulți se tem că desființarea departamentului de poliție le va oferi muniție republicanilor înaintea alegerilor parțiale pentru Congres care vor avea loc în luna noiembrie a anului viitor.
Printre cei care se opun măsurii se numără șeful poliției Medaria Arrandondo, primarul Jacob Frey (care candidează pentru un nou mandat marți), senatoarea Amy Klobuchar și guvernatorul Tim Walz.
Însă în tabăra susținătorilor se numără unii dintre cei mai cunoscuți progresiști din stat precum congresmenul Ilhan Omar și Keith Ellison, procurorul general al Minnesotei.
Aproape toți locuitorii orașului intervievați de Reuters săptămâna trecută, inclusiv cei care afirmă că susțin măsura, au spus că nu le este clar cum ar funcționa un departament de siguranță publică.
Citește și:
