PNRR: A fost calcuat impactul macroeconomic al absorbției fondurilor / Trei scenarii ipotetice – Esential

Premierul Nicolae Ciucă a declarat vinerila începutul ședinței de Guvern că România este în urmă cu privire la adoptarea unei Ordonanțe de Urgență pentru stabilirea cadrului de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în condițiile în care UE a virat deja României 1,8 miliarde de euro, echivalentul a 13% din granturile prevăzute pentru țara noastră.

Comisia Europeană a anunțat că a virat joi României prima tranșă de bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – 1,8 miliarde de euro prefinanțare, reprezentând 13% din granturile prevăzute pentru țara noastră în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

Măsurile incluse în PNRR au impact macroeconomic, contribuind la redresarea economică și socială și la dezvoltarea pe termen lung a țării ca urmare a crizei COVID-19, prin măsurile de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, crearea de locuri de muncă și a unui mediu de afaceri mai puternic, promovarea competențelor verzi și digitale, creșterea favorabilă incluziunii prin reducerea disparităților, dezvoltarea investitiilor în infrastructura de transport, sănătate, educație și mediul de afaceri, se arată în proiectul de Ordonanță de Urgență.

A fost calculat impactul macroeconomic al absorbției fondurilor din PNRR prin simularea a trei scenarii ipotetice, respectiv:

I. absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor astfel:

II. absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor astfel:

III. absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor

În toate cele trei scenarii s-a luat în calcul o împărțire a cheltuielilor de capital și a celor curente într-o proporție aproximativă de 3:1.

În perioada de implementare a PNRR se așteaptă un impact pozitiv asupra indicatorilor macroeconomici, generând o creștere economică suplimentară semnificativă pe tot intervalul, față de scenariul de bază fără PNRR (dar cu alte fonduri europene), în toate cele trei scenarii analizate.

Ținând cont de primul scenariu (grad de absorbție 100% atât pentru granturi cât și pentru împrumuturi), în prima parte a intervalului (i.e. anii 2021-2022) impactul exprimat în PIB real este mai puțin pronunțat, întrucât alocarea fondurilor este mai slabă, iar cel mai pronunțat impact asupra creșterii economice (ce se reflectă în PIB real) se înregistrează în anul 2025 (+1,4 puncte procentuale) pe măsură ce alocarea fondurilor se mărește gradual.

În cel de al doilea scenariu, care propune doar utilizarea granturilor, fără ca statul să apeleze la împrumuturile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, creșterea economică exprimată în PIB real este de 4,3 puncte procentuale pe tot intervalul. Impactul anual cel mai ridicat este în 2023 (comparativ cu scenariul 1 în care diferențialul maxim este în 2025).

În cel de al treilea scenariu se înregistrează o creștere a PIB de 3,4 puncte procentuale pe tot intervalul, sugerând că și la un nivel mai redus, impactul economic al împrumuturilor din PNRR rămâne semnificativ.

În primul scenariu, diferențialul aferent consumului final va oscila între 0,4 și 0,9 puncte procentuale în perioada de referință 2022-2026. De asemenea, formarea brută de capital fix va înregistra o creștere exponențială ca urmare a fondurilor semnificative alocate, cu un diferențial ce ajunge până la 5,2 puncte procentuale în 2025.

Ca urmare a activităților economice suplimentare generate de PNRR, se estimează un impact pozitiv și asupra principalilor indicatori care caracterizează piața forței de muncă, respectiv populația ocupată, numărul de salariați și rata șomajului, toate determinate conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM).

Dacă în scenariul fără PNRR, populația ocupată s-ar majora în intervalul 2021-2026 cu 169,2 mii persoane, în varianta cu PNRR acest surplus de locuri de muncă ajunge la 290 mii persoane.

Datorită investițiilor și reformelor din PNRR, pe lângă recuperarea post-pandemie mai rapidă se va genera suplimentar un număr de circa 127 mii locuri de muncă în intervalul 2021-2026. Rata șomajului va scădea de la 4,8% în 2021 la aproximativ 2,8% în 2026, sub rata estimată în scenariul fără PNRR, respectiv 3%. Efectul asupra pieței muncii va fi pozitiv și în scenariile 2 și 3.

Proiectul de act normativ definește următoarele elemente cheie:

• Principalele instituții/organisme cu atribuții în coordonarea/gestionarea PNRR sunt: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR, Comitetul de Monitorizare a PNRR, Comitetul Interministerial pentru Achiziții Publice, instituțiile responsabile de implementarea reformelor și/sau investițiilor stabilite în cadrul PNRR, Autoritatea de Audit, Consiliul Concurenței, ANAP, ANI, DLAF, OLAF, EPPO/DNA.

• Angajamentele juridice ce vor fi încheiate în cadrul PNRR, după semnarea acordului privind contribuția financiară și a acordului de împrumut, respectiv după aprobarea acestuia din urmă prin act normativ, sunt: acorduri de finanțare între MIPE și coordonatorii de reforme/investiții; contracte de finanțare între coordonatorii de reforme/investiții și beneficiari; decizii de finanțare pentru structurile interne ale coordonatorilor de reforme/investiții, care sunt desemnate să implementeze anumite reforme/investiții.

• Mecanismul privind gestionarea financiară a fondurilor europene în cadrul PNRR are la bază principiul planificării bugetare. Astfel, în bugetul de stat, prin bugetele coordonatorilor de reforme, se vor cuprinde sumele reprezentând fonduri europene (alocate prin PNRR), finanțarea publică națională (sumele necesare realizării unor reforme/investiții, care nu beneficiază de alocare în cadrul PNRR, dar sunt necesare atingerii jaloanelor și țintelor) și TVA aferentă acestora, pentru beneficiarii de drept public și sumele reprezentând fonduri europene și TVA nedeductibilă pentru entități de drept privat.

• Coordonatorii de reforme/investiții comunică, trimestrial, către MF și MIPE, necesarul de sume pentru reformele/investițiile finanţate în cadrul Planului național de redresare și reziliență.

• În primele 15 zile lucrătoare de la finele fiecărui trimestru, Ministerul Finanțelor primește centralizat solicitările de fonduri, de la coordonatorii de reforme și/sau investiții, pentru toți beneficiarii indiferent de modalitatea de finanțare și subordonare a acestora, în vederea distribuirii sumelor efectiv utilizate în trimestrul anterior aferente asistenței financiare nerambursabile/rambursabile.

• Sumele aferente împrumutului, disponibile în contul Ministerului Finanțelor deschis în acest scop la Banca Naţională a României, se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor asociate împrumutului în cadrul PNRR.

• Creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării reformelor și/sau investițiilor se stabilesc pe baza acordurilor/contractelor/deciziilor de finanțare încheiate.

• Mecanismul de verificare se bazează, pe de o parte, pe verificări realizate ex-ante (achiziții publice – cu sprijinul ANAP, legalitate și regularitate cheltuieli – CFPP și CFPD, ajutor de stat, dublă finanțare) și, pe de altă parte, pe verificări realizate ex-post (verificarea progresului tehnic, verificarea procedurilor de achiziție derulate de beneficiarii privați, verificarea situațiilor de conflict de interese, control).

• MIPE este responsabil pentru raportarea către CE a stadiului îndeplinirii jaloanelor și țintelor.

• MIPE este responsabil cu întocmirea și transmiterea declarației de gestiune către CE, pe baza declarațiilor furnizate de coordonatorii de reforme și/sau investiții