După ce Parlamentul va readopta legile Justiţiei, cei de la USR intenţionează să le contestate din nou la Curtea Constituţională.

Curtea Constituţională a respins miercuri, ca inadmisibile, sesizările depuse de Uniunea Salvaţi România împotriva modificărilor aduse celor trei legi ale justiţiei, însă partidul condus de Dan Barna anunţă că nu va ceda aşa uşor.

USR a arătat că decizia CCR vine după ce Uniunea a depus trei noi sesizări care conţin motive de neconstituţionalitate suplimentare faţă de cele invocate anterior de Înalta Curte şi PNL.

Printre altele, USR a opinat că cele trei legi au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului, a principiului respectării legii, precum şi a obligaţiilor rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene. De asemenea, s-a evidenţiat faptul că în cazul uneia dintre aceste legi a fost încălcată şi ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului.

„S-au respins toate trei ca inadmisibile. Cele care privesc statutul magistratului şi CSM (Legile 303 şi 317/2004 – n.r.) – pentru neîntrunirea numărului de parlamentari necesar pentru sesizare. Aveam 48, doi din altă parte care, însă, semnaseră şi la altă sesizare. Cu privire la organizarea judecătorească, Legea 304, s-a respins pentru depăşirea termenului înăuntrul căruia se poate face sesizarea. După legea noastră, sesizarea se poate face în două sau cinci zile, în funcţie dacă este de urgenţă sau nu. S-a făcut după o lună şi ceva”, a declarat Valer Dorneanu, preşedintele CCR.

USR consideră că CCR şi-a contrazis propria jurisprudenţă pentru a evita să judece sesizările depuse pe 22 ianuarie. Astfel, într-o serie întreagă de decizii anterioare, poziţia exprimată de CCR în legătură cu termenul de depunere a sesizărilor a fost cea exprimată recent prin Decizia nr. 767/2016:

„Chiar dacă sesizarea nu a fost depusă la Curtea Constituţională în interiorul termenului de protecţie, ea îndeplineşte condiţia de admisibilitate referitoare la obiectul controlului de constituţionalitate (legea nepromulgată încă), întrucât nici Constituţia şi nici Legea nr. 47/1992 nu reglementează obligativitatea introducerii obiecţiei de neconstituţionalitate în interiorul termenului de protecţie. Neintroducerea obiecţiei în acest termen nu are, aşadar, drept consecinţă decăderea titularilor din dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, aceştia putând formula sesizări, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, sub condiţia ca legea să nu fi fost încă promulgată.”

Raportat la cauza de faţă, Curtea constată că, deşi obiecţia de neconstituţionalitate nu a fost formulată în termenul de protecţie, aceasta viza o lege nepromulgată încă. O atare situaţie nu este o abatere de la regularitatea sesizării Curţii Constituţionale, titularii dreptului de sesizare putând să sesizeze Curtea oricând înainte de emiterea decretului de promulgare. Faptul că legiuitorul a reglementat în Legea nr. 47/1992 un termen de protecţie are semnificaţia unei garanţii asociate dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale care implică o interdicţie totală de a se promulga legea în acest termen. Însă, termenul menţionat nu poate fi calificat ca fiind unul de decădere în sensul că numai în acest termen se pot formula obiecţii de neconstituţionalitate; formulând obiecţia în afara termenului, autorul acesteia se expune posibilităţii ca, până la data formulării ei, Preşedintele să promulge legea (…).

De asemenea, prin Decizia nr. 89/2017, Curtea Constituţională a stabilit că „termenele cuprinse la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 au un caracter de protecţie pentru titularii dreptului de sesizare a instanţei constituţionale, astfel încât nu există nicio sancţiune dacă instanţa constituţională este sesizată după expirarea acestora. În exercitarea controlului a priori de constituţionalitate, esenţial este ca legea să nu fi fost promulgată la data înregistrării sesizării la Curtea Constituţională”. Soluţii similare au mai fost date şi prin Decizia nr. 718/2017, Decizia nr. 975/2010, Decizia nr. 1612/2010, etc.

Aşadar, USR a afirmat că atâta vreme cât legile se aflau încă în verificarea de constituţionalitate şi nu ajunseseră la promulgare, ele puteau fi atacate la CCR. Ca urmare a admiterii parţiale a sesizărilor ÎCCJ, legile vor fi retrimise Parlamentului pentru a fi puse în acord cu deciziile CCR, după care vor fi readoptate şi vor putea fi contestate din nou, opţiune pe care USR şi-o păstrează, deoarece CCR nu a judecat fondul sesizărilor depuse de noi.

„Sperăm într-o mai bună colaborare cu PNL în vederea obţinerii semnăturilor necesare pentru a putea să depunem o nouă sesizare la CCR după revotarea legilor în Parlament, ocazie cu care curtea să judece pe fond motivele expuse de noi”, a declarat Stelian Ion, deputat USR şi membru în Comisia Juridică.(Neagu Monica).