Alba-neagra pe Justiție – Ziarul Incisiv de Prahova

Se negociază în forță. Pe Justiție. Negociază ambasadorul Statelor Unite Hans Klemm. Împărțindu-și timpul între Palatul Victoria și Palatul Parlamentului. Negociază Livu Dragnea. Negociază Tudorel Toader. Și negociază însuși președintele Klaus Iohannis. Și, de aceea, treaba asta cu negocierile s-a externalizat.

Așa că se negociază și în UE. Desigur, niciuna dintre aceste negocieri nu este transparentă. Și toți protagoniștii sunt convinși că decizia privind cariera profesională a șefei DNA este una politică. Și, astfel, situația și viitorul unei instituții se joacă la alba-neagra. De fapt, în esență, excluzând jocul în sine, atunci când vorbim despre Justiție, ori e albă, ori e neagră. Cu atât mai mult în ceea ce privește Justiția penală. Un om ori a săvârșit o infracțiune, ori nu. Nu există cale de mijloc. Ori există probe valide împotriva unei persoane, ori nu există. Ori sunt probe cinstite, ori sunt probe false. În final, procurorii ori fac un rechizitoriu, ori nu fac. Nu se aplică expresia „și așa și așa”. Și nici expresia „nici așa, nici așa”. Iar judecătorii ori condamnă, ori nu condamnă. În final, la capătul unei decizii definitive, persoana respectivă este vinovată sau nevinovată. Cale de mijloc pur și simplu nu există.

Așa stau lucrurile în Justiție. Și atunci, ce Dumnezeu se negociază politic? Poate fi stabilit printr-o negociere politică netransparentă, indiferent la ce nivel se poartă, că procurorii DNA au făcut abuzuri? Sau că nu au făcut abuzuri? Că procurori DNA au forțat mărturii mincinoase? Sau că nu au forțat? Că au existat oameni care au devenit victime ale unor dosare penale contrafăcute? Sau că nu au existat? Se poate negocia politic netransparent, indiferent care este nivelul de negociere, ceea ce a constatat Inspecția Judiciară la controlul de fond de la DNA? Poate fi schimbat acel document oficial pe calea unor negocieri? Dar managementul acestei instituții cum a fost? Performant sau contraperformant? Și, în final, indiferent de circumstanțele politice și indiferent de ce negocieri se fac în România sau în altă parte, nu este cumva o chestiune de pură aritmetică să însumezi bilele albe și bilele negre și să vezi care sunt mai multe?

Domnul Tudorel Toader, în calitate de ministru al Justiției și căruia Constituția i-a conferit dreptul și obligația de a-și exercita autoritatea asupra procurorilor, nu are altceva de făcut joi decât să le comunice mai întâi președintelui României și Consiliului Superior al Magistraturii și apoi opiniei publice dacă e albă sau dacă e neagră. Dacă DNA funcționează corect și a fost bine condusă de către Laura Codruța Kovesi sau dacă DNA a funcționat greșit și a fost rău condusă de către aceeași Laura Codruța Kovesi. Pentru ca, în final, concluzia să se impună de la sine. Doamna rămâne sau doamna pleacă. Faptul că se facă negocieri și încă netransparente acolo unde nu este nimic de negociat demonstrează că există forțe politice în joc, care intenționează să altereze sau chiar să răstoarne într-un sens sau altul un rezultat aritmetic. Sunt, iată, persoane și forțe interesate nu să numere în mod cinstit bilele albe și bilele negre pentru a face diferența, ci să joace alba-neagra. Adică să trucheze rezultatul corect.

Sorin Rosca Stanescu