Mariupol – Povestea orașului de lângă front care simte în ”ceafă” răsuflarea Rusiei – Esential

Mariupol este al doilea cel mai mare oraș din regiunea Donețk, având 565.000 de locuitori și istoria sa a început acum peste 240 de ani, la 1779, pe locul unei foste tabere a cazacilor. Orașul s-a numit Marianοpol (de la sf Maria), iar în 1780 autoritățile țariste au relocat grecii din Crimeea în această zonă.

Grecii au transformat orașul într-un centru comercial prosper care pe la 1850 avea aproximativ 5.000 de locuitori și a fost suficient de important cât să atragă mari state europene să-și deschidă consulate (inclusiv Franța, Austro-Ungaria și Suedia). În 1882 orașul a devenit tot mai important, deoarece a fost legat cu o cale ferată de Donețk și portul Mariupol devenea esențial pentru exportul grânelor din Donbas și din zona Ekaterinburg. Pe la 1900 o companie belgiană deschidea prima oțelărie și se contura viitorul orașului.

Centrul Cultural Grec din Mariupol (sursa – Bartosh Dmytro, Dreamstime.com)

Înainte de primul Război Mondial orașul avea 50.000 de locuitori, iar la 1939 ajunsese la 220.000 de locuitori. În timpul războiului, orașul a fost ocupat de germani și a fost aproape distrus, iar evreii au fost deportați. În 1943 Mariupol nu mai avea nici 60.000 de locuitori.

Mariupol a devenit esențial, iar oțelăriile sale procesau minereurile extrase din nordul oblastului Donețk, din faimoasa zonă industrială Donbas.

Pentru combinatele siderurgice gigantice avea Mariupol să fie cunoscut în timpul perioadei sovietice, iar unul dintre ele s-a numit până în 2016 Ilici, după Lenin (Illich Steel and Iron Works, în engleză).

Orașul s-a numit Jdanov timp de 41 de ani, până în 1989, după Andrei Jdanov, celebrul propagandist – șef și fost lider al partidului comunist sovietic. Jdanov s-a născut în oraș în 1996. Mariupol este cunoscut și pentru uriașul combinat siderurgic Azovstal care a ”împrumutat” numele și echipei de fotbal a orașului care acum se numește Fc Mariupol și a jucat recent doi ani consecutiv în cupele europene.

În mai 2014 separatiștii pro-ruși au preluat controlul asupra orașului, dar o lună mai târziu forțele guvernamentale ucrainene l-au recuperat și l-au declarat capitală provizorie a regiunii Donețk ale cărei principale două orașe, Donețk ș Luhansk, erau (și se află și după 8 ani) în mâinile separatiștilor pro-ruși.

Atacurile pro-rușilor au continuat și în vara și toamna lui 2014, separatiștii au tot încercat să captureze din nou Mariupol, iar mai multe rachete trase în oraș au ucis 30 de oameni pe 24 ianuarie 2015, alți 117 fiind răniți. A fost unul dintre cele mai cumplite episoade ale războiului din estul Ucrainei, mai ales că au murit 29 de civili. În războiul din Donbas au murit peste 13.000 de oameni.

Mariupol pe hartă

Frontul este în prezent la sub 30 km de Mariupol, rebelii deținând orașul Novoazovsk. Linia de contact – cea care separă teritoriile ucrainene de cele controlate de separatiști în Donbas – are 450 km lungime – din nordul oblastului Luhansk, până în sud, la Marea Azov.

Masacrul din ianuarie 2015 a șocat și locuitorii care simpatizau cu Rusia pentru că rachetele au căzut pe o stradă în oraș, în apropierea unei piețe în aer liber unde oamenii făceau în acel moment cumpărături.

În 2014 și 2015 au fost confruntări și într-o comună situată la 20 km de Mariupol, Șirokine, iar 80% dintre clădiri au fost dstruse. Șirokine era și stațiune la Marea Azov.

Poluare și ceață în Mariupol (sursa – Shico300, Dreamstime.com)

În zona Mariupol climatul este continental, cu ierni reci și temperaturi de -20 în fiecare an și veri foarte calde cu peste 35 de grade. Minima absolută la Mariupol a fost -27 C, iar cea mai ridicată temperatură de ianuarie a fost +10 C. În august maxima absolută a fost +38, iar minima din iulie a fost +9.

Încă de acum 7 ani teama este că Rusia, dacă va fi să declanșeze o nouă acțiune militară împotriva Ucrainei, o va face contra orașului Mariupol, mai ales că este un loc atât de important din punct de vedere strategic, dar și economic, datorită portului la Marea Azov și datorită existenței a două dintre cele mai mari oțelării din Europa.

Analiștii politici au spus în repetate rânduri că Rusia încearcă să controleze rutele maritime care duc spre și dinspre cele două porturi importante din sudul Ucrainei, la Marea de Azov, Berdiansk și Mariupol. În acest fel, afectează serios situația economică, socială în regiune, generând pierderi de milioane de euro economiei locale din estul Ucrainei.

Marea Azov (sursa – Dmytro Tolmachov, Dreamstime.com)

În plus, date fiind comasările uriașe de trupe rusești, deși o invazie pe scară largă a Ucrainei pare foarte puțin posibilă, din multe motive, un atac concentrat asupra zonei Mariupol este ceva mai posibil, fiindcă se vorbește despre dorința Rusiei de a crea un coridor pe uscat către Crimeea, iar Mariupol ar fi exact la începutul acelui coridor.

Rusia are acces direct la Crimeea doar prin intermediul podului construit acum câțiva ani și ar vrea noi mijloace de a ajunge mai rapid și mai ieftin în peninsulă.

Oficialii din Ucraina, în frunte cu președintele Zelenski au acuzat recent presa occidentală, dar și diplomații că, spunând că războiul este iminent, creează panică și destabilizează Ucraina. Zelenski a spus că Rusia NU are de gând vreo invazie, ci că vrea să slăbească Ucrana în interior și să pună economia țării la pământ. Declarațiile lui Zelenski nu au fost bine primite de diplomații occidentali și sunt voci care spun că președintele nu pare să facă față unei situații atât de grave.

Un fost hotel din Mariupol (sursa – Masinto, Dreamstime.com)

Vadym Boychenko, primarul Mariupolului, declara recent, citat de Financial Times, că războiul se desfășoară la TV și pe rețelele sociale, dar că nu există un risc real de conflict pe teren la Mariupol. El a spus că rușii vor să-și ”arate mușchii” și mai mulți oficiali din regiune au declarat că armata ucraineană este mult mai bine pregătită decât era acum 6-7 ani, atât pe uscat, cât și pe mare, dar și în aer. Ucraina a instalat lângă linia frontului mai multe sisteme de rachetă sol – aer, dar și arme anti-tanc.

Rusia este însă extrem de imprevizibilă

Mariupol în primăvara lui 2014 (sursa – Estelleempathy, Dreamstime.com)

Motive de teamă sunt, fiindcă Mariupol este la nici 25 km de linia frontului și la mai puțin de 60 km de granița oficială cu Rusia. În regiunea rusească Rostov pe Don au fost aduse o mulțime de trupe și noi unități și-au instalat corturile militare în ultimele săpătâmâni, iar Rusa și-a sporit prezența militară în Mare Azov unde marina rusă are de patru ori mai multe nave decât cea a Ucrainei. Rusia a adus mai multe nave de război și există teama unei invazii dinspre mare – cu soldați și vehiucle militare – iar unii locuitori și-au făcut planul de a se retrage la rudele sau prietenii din centrul și vestul Ucrainei pentru un timp.

Mai este un punct important: primarul spune că orașul a devenit mai pro-ucrainean în ultimii 8 ani și fiindcă a ”absorbit” 100.000 de refugiați care au fugit din calea conflictului din alte părți ale regiunii Donețk. În 2014 proporția locuitorilor din Mariupol care aveau rusa ca limbă maternă era de peste 80%.

Oamenii au venit pentru locuri de muncă, pentru a trăi mai bine și pentru a sta într-o zonă mai sigură, dat fiind că în ultimii doi ani condițiile de viață s-au înrăutățit în orașele ocupate de separatiști: Donețk și Luhansk.

Primarul mai spune că sub mandatul său au fost reconstruite școli, spitale și drumuri.

Locuitorii din Mariupol sunt prinși la mijloc între Kiev și occident la vest și Rusia, care este la est și se află extrem de aproape. Mulți spun că guvernul de la Kiev nu a făcut destul pentru oraș și că ar fi mai bine sub administrație rusă, în timp ce alții răspund că toate semnalele din teritoriile ocupate Donețk și Luhansk arată că nivelul de trai este mai scăzut acolo decât în Mariupol și s-a depreciat după 2018.

În ultimii ani, cu fonduri de la guvernul central de la Kiev, dar și cu banii din donații, în Mariupol s-a investit în parcuri, faleze moderne și infrastructură. S-a construit o fabrică nouă de produse metalurgice în oraș, cu exporturi în 50 de țări și a crescut numărul de restaurante. Cu banii din donațiile venite din străinătate au fost construite școli și grădinițe și tot din donații au venit și vehicule utilitare.

Viceprimarul orașului Mariupol, Kseniia Sukhova, a declarat pentru Associated Press că guvernul central de la Kiev a alocat fonduri foarte generoase de la buget pentru orașele apropiate de linia frontului pentru ca rezidenții din zonele ocupate Donețk și Luhansk să vadă că viața este mai bună în zona controlată de Ucraina.

Dar nu va putea fi câștigată ușor bunăvoința oamenilor, fiindcă mulți dintre cei care locuiesc în estul Ucrainei au legături cu Rusia și au rude în Rusia. Mai alea oamenii mai în vârstă sunt de partea Rusiei și sunt nostalgici față de tinerețea lor în fosta URSS și urmăresc în prezenta canalele TV rusești care răspândesc versiunea pro – Kremlin a situației de acum.

Rusia, prin intermediul canalelor media, a prezentat Ucraina ca fiind o țară în care nu se poate avea încredere și una care vrea cu tot dinadinsul război. Mai ales în a doua parte a lui 2014 și în 2015 propaganda rusă a răspândit zvonuri false cum că ucrainenii au obligat copiii să sape tranșee de apărare a orașului și că apele Mării Azov ar fi fost infectate cu holeră.

Legăturole cu Rusia sunt complexe și vechi: multe companii din orașe precum Mariupol, Harkov, Sloviansk sau Kramatorsk aveau relații comerciale cu Rusia și business-ul le-a fost grav afectat de ruperea aproape totală a legăturilor cu Rusia.

Mariupol este la 180 km de orașul rus Rostov pe Don și la 750 km de Kiev. Donețk se găsește la 110 km de Mariupol. iar Luhansk, la 280 km.

Cel mai grav incident din zona Mării Azov s-a petrecut pe 25 noiembrie 2018 când Rusia a arestat trei nave ucrainene care încercau să intre în zona Mării Azov. Rusia a reținut și 24 de marinari din Ucraina, iar oficialii de la Kiev au spus că Ucraina îi consideră pe cei 24 de marinari drept prizonieri de război și că incidentul din strâmtoarea Kerci este un act de agresiune extrem de grav. Rusia a acuzat Kievul că pregătește o provocare în Donbas pentru a justifica o operațiune ofensivă în regiune.

Cei 24 de marinari au fost eliberați de Rusia câteva luni mai târziu, după negocieri tensionate și presiune mare venită de la comunitatea internațională.

Sursa foto Hurricanehank, Dreamstime.com

Putin a calificat reținerea celor trei nave ca un ”incident minor la frontieră”, dar analiști internaționali citați de New York Times au spus că este prima oară când Rusia are o confruntare deschisă cu marina ucraineană. Mișcarea Rusiei a fost comparată cu ce face R P Chineză în Marea Chinei de Est.

Publicația BuzzFeed News citează un căpitan de marină ucrainean care spune că în ultimele săptămâni rușii au devenit tot mai agresivi și navele sale de război se apropie la intimidare foarte mult de cele ucrainene și apoi se retrag în ultimul moment. Ucraina și-a pierdut 70% din flotă când rușii au ocupat Sevastopolul acum aproape 8 ani și de atunci a investit în refacerea flotei de război, dar nu are cum să se pună cu Rusia.

În partea de sud a oblastului Donețk economia a fost afectată de construcția uriașului pod de 19 km și 3 miliarde de euro pe care rușii l-au făcut peste strâmtoarea Kerci pentru a lega Crimeea de Rusia. Podul poate fi traversat de mașini încă din 2018, iar din decembrie 2019 au început să circule și trenurile.

Presa internațională a scris din 2019 că noul pod de peste strâmtoarea Kerci a afectat grav industria maritimă în porturile ucrainene Mariupol și Berdiansk de la Marea Azov. Rușii rețin navele care se îndreaptă spre aceste porturi și controalele durează zile, astfel că tot mai puține companii sunt dispuse să riște, iar activitatea a scăzut la jumătate. Estimările sunt că pierderile anuale ale porturilor și regiunii ar fi de 400 de milioane de dolari pe fondul blocadei ruse.

UE a aplicat sancțiuni companiilor care au construit podul, despre care se spune că limitează și mai mult suveranitatea Ucrainei.

Oficialii ucraineni susțineau că acitivtățile portului Mariupol au fost grav afectate și o parte dintre antreprenori au fost siliți să își mute activitățile la Odesa, ceea ce le-a crescut cheltuielile și le-a micșorat profitul.

O parte dintre cei care au fugit din teritoriile ocupate s-au mutat la Mariupol și și-au deschis business-uri acolo, dar incertitudinea persistă.