Exerciții masive ale NATO în Norvegia. „Nu au legătură cu invazia Rusiei în Ucraina, dar, în context, capătă o semnificație suplimentară”

Aproximativ 30.000 de soldați, 200 de avioane și aproape cincizeci de nave din 27 de state. Cold Response 2022 este cel mai mare exercițiu care implică NATO în acest an se va desfășura în Norvegia din 14 martie.

Cold Response 2022Foto: Captura video

Exercițiile au fost planificate cu mult timp în urmă, însă după invazia Rusiei în Ucraina acestea capătă o relevanță aparte în actualul context de securitate.

„Exercițiul este extrem de important pentru securitatea Norvegiei și a aliaților”, a declarat pentru AFP ministrul norvegian al Apărării, Odd Roger Enoksen.

„Nu este o legătură cu atacul lansat de Rusia asupra Ucrainei, dar având în vedere contextul, capătă o semnificație suplimentară”, a precizat el.

Gardian al granițelor de nord ale NATO în Europa, Norvegia dorește să-și testeze capacitatea de a primi ajutor de la aliați în conformitate cu articolul 5 din Carta Alianței care obligă toți membrii săi să intervină dacă unul dintre ei este atacat.

Parteneri oficiali ai NATO, Suedia și Finlanda participă și ele la Cold Response 2022, care va dura până la 1 aprilie.

„Situația din Europa nu a fost atât de imprevizibilă de mult timp”

„Mi se pare cu totul firesc, poate acum mai mult ca niciodată, să ne antrenăm împreună pentru a ne arăta capacitatea și voința de a ne apăra valorile și modul nostru de viață”, subliniază șeful comandamentului operațiunilor norvegiene, generalul Yngve Odlo, care conduce exercițiul.

Pe partea rusă a graniței de 196 de kilometri cu Norvegia se află Peninsula Kola, unde este puternica Flotă de Nord, o concentrație uriașă de arme nucleare și nenumărate instalații militare.

„În prezent, nu există nicio amenințare militară explicită împotriva NATO sau a teritoriului norvegian”, a spus Enoksen. „Situația din Europa, însă, nu a fost atât de imprevizibilă de mult timp”, a adăugat el.

Pentru a evita orice neînțelegere, exercițiul Cold Response este de natură „pur defensivă”, a fost semnalat corespunzător și va rămâne la distanță de Rusia.

Generalul Odlo a vorbit cu vice-amiralul Aleksandr Moiseyev, comandantul Flotei de Nord, dar Rusia a refuzat oferta de a trimite observatori.

„Consolidarea capacităţilor militare ale NATO în apropierea graniţelor Rusiei nu contribuie la întărirea securităţii regiunii”, a spus ambasada Rusiei la Oslo.

În împrejurări similare în trecut, Moscova și-a marcat, dincolo de declarații, nemulțumirea prin bruierea semnalelor GPS sau prin anunțarea testelor de rachete, interzicând astfel accesul în anumite spații maritime și aeriene internaționale.

„Exercițiul are toată relevanța în contextul actual”

Invazia Ucrainei i-a surprins pe majoritatea experților și unii se întreabă acum: în nostalgia lui declarată pentru măreția sovietică, ar putea președintele rus Vladimir Putin să se îndrepte spre alte foste teritorii ale URSS, cum ar fi țările baltice?

Cold Response „ne permite să ne perfecționăm pregătirea, să ne arătăm unitatea, dorința noastră de a lucra împreună în medii dure care pot fi medii pe care le cunoaștem mai la est”, subliniază generalul francez Yvan Gouriou de la Corpul de Reacție Rapidă din Franța.

„Deci exercițiul are toată relevanța în contextul actual”, insistă el.

Franța participă cu aproape 3.300 de soldați: în nume propriu cu port-elicopterul amfibiu Diksmuide, care se deplasează cu trupe și echipamente, dar și în numele forței de reacție rapidă NATO pe care Parisul o conduce anul acesta.

O altă parte a acestei forțe a plecat în România ca parte a întăririi flancului estic de către Alianța Atlantică. (sursa: AFP)