Ce este „falsa primăvară” și de ce este periculoasă

Primăvara poate fi uneori înșelătoare: pot fi +25 de grade la final de martie, iar 3-4 zile mai târziu poate veni înghețul. Asta s-a întâmplat și acum în mai multe locuri din Europa, iar aceste episoade sunt foarte dăunătoare livezilor și podgoriilor.

Focuri aprinse in viile din Burgundia pentru a le proteja contra friguluiFoto: Bruno De Brisis, Dreamstime.com

În mai multe țări europene lunile februarie și martie au fost mai calde decât normalul, dar aprilie a adus înghețuri record și temperaturi chiar și cu 15-18 grade mai mici decât normalul.

În unele orașe germane au fost -10 C, în Franța și Spania au fost -9 grade și din Portugalia până în vestul Rusiei, via Austria, au fost stabilite noi recorduri de frig pentru luna aprilie. Într-o localitate din Suedia au fost -28 C marți dimineață, iar în Alpii francezi și în cei austrieci au fost -21 C la stațiile meteo de la 3.500 metri altitudine.

Ca totul să fie și mai ciudat, a fost extrem de cald în centrul Rusiei și în Asia centrală: spre exemplu, luni au fost +39 C în Turkmenistan.

În jargonul anglo-saxon este folosit termenul „false spring” (falsa primăvară) pentru a ne referi la o perioadă mult mai caldă ca de obicei în martie, urmată de înghețuri anormale în aprilie. Pomii fructiferi și vița de vie încep să se dezvolte, dar creșterea le este grav afectată de înghețurile din aprilie și pagubele sunt mari pentru agricultori, mai ales dacă aceste înghețuri apar în mai multe nopți sau după data de 10 aprilie.

Și în România s-a trecut rapid de la temperaturi de vară, la unele mai apropiate de începutul primăverii: spre exemplu, pe 1 aprilie au fost 28 de grade la Zimnicea, iar pe 3 aprilie maxima era de 14 grade acolo.

La Focșani au fost maxime de 24 și 25 de grade pentru câteva zile, la final de martie, iar pe 3 aprilie maxima era de 13 grade.

Au fost în Europa mai multe episoade de „falsă primăvară” în ultimul deceniu, iar anul trecut viticultorii francezi au aprins focuri pentru a mai încerca să salveze producția de struguri din toamnă, după ce temperaturile au atins și – 6 grade.

„Nuits de frayeur” numesc francezii aceste ”nopți de groază” în care mai multe sate se mobilizează pentru a aprinde focuri în vie începând cu orele 2 sau 3.00. Estimările au arătat că sectorul viticol francez ar fi avut pierderi de peste 2 miliarde dolari din cauza înghețurilor din aprilie anul trecut.

Anul acesta ar trebui ca pagubele să fie mult mai mici, din câteva motive: înghețul a survenit cu câteva zile mai repede, când creșterea viei era mai puțin avansată decât la episodul din 2021. În plus, viticultorii și-au luat mai multe măsuri de prevedere.

Viticultorii din regiuni precum Bourgogne și Côte d’Or au apelat în 2021 la soluții de avarie: au aprins focuri între rândurile de viță de vie pentru a mai ridica temperatura, astfel ca la suprafața solului să nu fie mai puțin de -2 grade.

Și anul acesta temperaturile au fost în Franța extrem de scăzute, fiind îngheț în 90% din țară în noapte de luni care a fost cea mai rece noapte de aprilie din ultimii 75 de ani. În plus, perioada 1-3 aprilie a fost cea mai rece de început de aprilie din ultimii 90 de ani în Franța.

Studii din Germania arată că diverse recolte devin mai vulnerabile la înghețurile din aprilie din cauza începuturilor de primăvară tot mai calde. Alte studii arată și că, deși este foarte clar că temperaturile medii au crescut în ultimele două decenii, și vor mai crește în continuare, probabilitatea apariției unor înghețuri în aprilie nu va scădea.

Dacă bobocii diverselor flori sunt afectați de înghețurile târzii e primăvară nu reușesc să se mai regenereze, iar cei mai afectați sunt pomi precum prunul, caisul și cireșul.

Aprilie a adus și în România temperaturi foarte scăzute în ani precum 2021, 2020, 2017 sau 2019. Spre exemplu, au fost -11,1 C pe 1 aprilie 2021 la Miercurea Ciuc și -9,5 C în prima zi de aprilie 2020 la Întorsura Buzăului.

Surse: Washington Post, Meteociel.fr, WeatherOnlineUK