Cine sunt rușii obișnuiți care susțin războiul lui Putin în Ucraina și cum gândesc ei

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost criticat de protestatari care au ieșit în stradă, de preoți ruși, de cadre universitare și de personalități culturale. Mii de oameni au fost arestați pentru că au participat la mitinguri anti-război, iar mulți au fugit din țară pe fondul unei represiuni în creștere și al înrăutățirii economiei, pe măsură ce sancțiunile occidentale se adună, potrivit Al Jazeera.

Putin pe stadionul Luzhniki din MoscovaFoto: Captura de ecran

Un sondaj recent realizat de institutul independent Levada a arătat că peste 80% din rușii intervievați susțin acțiunile armatei ruse în Ucraina.

După cum au remarcat unii observatori, sondajele de opinie ar putea fi denaturate de climatul politic. Pedepsele cu închisoare pentru răspândirea „dezinformarii”, de exemplu, ar putea să-i fi făcut pe respondenții să fie mai puțin sinceri.

Cu toate acestea, ar fi greșit să respingem în totalitate aceste cifre.

Uniți de război, propagandă și sancțiuni

În 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia, popularitatea președintelui Vladimir Putin a crescut la un record de 89% – deși a fost o campanie relativ lipsită de lupte și mai puțin dezordonată.

Panglica neagră și portocalie a Sfântului Gheorghe, un simbol al victoriei din cel de-al Doilea Război Mondial – și, în general, gloria militară a Rusiei, a devenit o priveliște omniprezentă.

Acest tip de impuls este ceea ce politologii numesc efectul de „unire în jurul steagului”, atunci când o criză sprijină un lider altfel nepopular.

Iată însă că, brusc, din 2014 Vladimir Putin a decis că „Russkiy Mir” trebuie să treacă la nivelul următor și, dintr-o ideologie care a alimentat preponderent propaganda rusă, să devină o temă aplicată; iar scena aleasă pentru o primă confruntare cu Occidentul a fost Ucraina.

„Creșterea [actuală] a popularității lui Putin era așteptată din cauza dinamicii identității colective și a importanței sale în timpul oricărei confruntări armate, iar războiul este mijlocul suprem de a aduce identitatea națională în centrul viziunii rușilor asupra lumii”, spune politologul Gulnaz Sharafutdinova pentru Al Jazeera.

„În timp ce primele zile ale războiului [în Ucraina] au văzut o oarecare confuzie, consolidarea în societate a crescut cu fiecare zi. Sancțiunile și modul în care au fost percepute și transmise au jucat, de asemenea, un rol important în întărirea unei poziții defensive față de Occident”, spune politologul.

Sharafutdinova a susținut că rușii sunt frustrați de noile sancțiuni și au resentimente față de națiunile occidentale, ceea ce ar fi putut întări un sentiment de identitate de grup.

Cu toate acestea, Leonid Volkov, un apropiat al lui Alexei Navalnîi, principalul opozant al președintelui rus, crede că Vladimir Putin „și-a scurtat în mod clar timpul la putere” după invazia Ucrainei.

Leonid Volkov (Foto:Foto: John MACDOUGALL / AFP / Profimedia)

Prin invadarea Ucrainei, „Putin a redus în mod clar probabilitatea scenariului că el rămâne la Kremlin până la moarte… așa cum a intenționat”, a spus Volkov într-un interviu acordat AFP.

„În multe privinţe, Putin a pierdut deja. Departe de a fi manipulatorul cu o viziune pe termen lung a evenimentelor, aşa cum ar vrea el să credem că este, Putin şi-a provocat daune prin diverse erori catastrofale de judecată, afirmă și Șeful Forţelor armate britanice, amiralul Tony Radakin, potrivit EFE.

Popularitatea lui Vladimir Putin

Putin s-a bucurat în trecut de popularitate pentru că a adus stabilitate și prosperitate relativă rușilor după anii 1990 haotici, plini de infracțiuni și ărăcie.

În același timp, mulți ruși au fost tot mai consternați de națiunile occidentale. În opinia lor, țara lor, cândva o superputere care trimisese primul om în spațiu, a fost din ce în ce mai desconsiderată pe scena internațională.

Aceștia și-au acuzat rivalii din Războiul Rece, care s-au strecurat până la granițele lor, că s-au amestecat în alegerile prezidențiale din 1996 – când Boris Elțin l-a învins pe Ghenadi Ziuganov și că au încălcat legea internațională doi ani mai târziu pentru a-i bombarda aliatul Serbia.

Și Putin este văzut ca fiind cel care contestă rolul SUA de polițist mondial.

Potrivit Valentinei, în vârstă de 68 de ani, o academiciană din Sankt Petersburg, Ucraina este doar un alt proiect al Statelor Unite.

„După lovitura de stat din Ucraina din 2014, care a avut loc cu participarea Statelor Unite, țara a intrat sub control extern”, a spus ea pentru Al Jazeera, referindu-se la revoluția Maidan care a dus la demiterea președintelui de atunci Viktor Ianukovici.

„De-a lungul anilor de la lovitura de stat, Ucraina a devenit cea mai săracă țară din Europa și este inundată cu tot felul de arme, inclusiv biologice. Pentru Rusia, acesta este un vecin periculos și agresiv. Cred că Rusia a fost forțată să facă acest pas.”, spune ea.

Rusia a acuzat în repetate rânduri SUA că dezvoltă arme biologice în Ucraina. Oficialii americani au recunoscut că a finanțat laboratoare din Ucraina pentru studiul agenților patogeni mortali, în scopul controlului bolii.

Oficialii americani au susținut în mod deschis revoluția din 2013-2014, iar conversațiile scurse au dezvăluit că secretarul de stat adjunct de atunci, Victoria Nuland, își alegea favoriții pentru noul guvern al Ucrainei, inclusiv politicianul anti-rus Arsenii Iatseniuk. La câteva săptămâni după acea scurgere, Yatseniuk a fost numit prim-ministru.

Valentina considera că actualul guvern ucrainean este în întregime o marionetă a Statelor Unite și credea că președintele Volodimir Zelenski nu poate face compromisuri cu Rusia, chiar dacă ar vrea.

Casa Albă, credea ea, este dispusă să sacrifice Ucraina pentru a porni un război împotriva Rusiei.

„Chiar dacă ar fi făcut o astfel de încercare, probabil că ar fi putut revendica Premiul Nobel pentru Pace, dar evident că nu ar trăi ca să vadă că ar fi eliminat imediat”, a spus ea despre Zelenski. „Statele Unite vor duce război în Ucraina până la ultima picătură de sânge ucrainean.”, repetă ea o lozincă des folosită de ruși.

„Sunt pentru Putin”, a spus o femeie pe 3 martie, când un corespondent Current Time a încercat să-i arate fotografii cu distrugerea din Ucraina. „Îl sprijin pe Putin. Nici măcar nu mă voi uita la nicio fotografie. Sunt pentru Putin. Îl sprijin pe Putin în toate.”, a adăugat ea, potrivit Radio Europa Liberă.

Rușii care susțin așa-numita „operațiune militară specială” a țării lor cred, de asemenea, că guvernul ucrainean a fost capturat de elemente neonaziste, ceea ce se leagă de o lungă istorie a naționalismului ucrainean văzut ca ostil Rusiei.

Dar, în ciuda faptului că naționaliștii ucraineni se afirmă în mod constant împotriva Rusiei, mulți sunt de acord cu Putin și văd cele două națiuni ca fiind una și aceeași.

„Fiecare rus are rude în Ucraina și, de asemenea, fiecare ucrainean are rude în Rusia – este imposibil să le distingem. Din punct de vedere fizic, ei sunt un singur popor care vorbește aceeași limbă”, a spus Sergei Kalenik, un PR-ist în vârstă de 36 de ani din Moscova, al cărui serial de benzi desenate „Superputin” îl prezintă pe președintele rus drept erou.

„Ucraina este o parte integrantă a Rusiei, la fel cum este Țara Galilor pentru Regatul Unit și oricine crede altfel nu este un rus.”, spune el.

Propaganda lui Putin, dublată de cenzură, funcționează pentru ruși

Narațiunea conform căreia Ucraina este o țară dominată de neo-naziști a fost adesea promovată de Putin, ale cărui obiective de război declarate includ „denazificarea” țării.

Kalenik a considerat „operațiunea specială”, așa cum este numită oficial invazia, o lovitură calculată, precisă, preventivă pentru a elimina un adversar și a-l forța să ajungă la un acord.

Conflictul, se pare, era inevitabil.

„Momentul de cotitură în atitudinea față de Ucraina a fost pe 2 mai 2014, când la Odesa naționaliștii au adunat rușii neînarmați într-o clădire și i-au ars de vii”, a spus Kalenik pentru Al Jazeera.

Benzile desenate ale lui Kalenik

„Oamenii care au făcut asta nu au fost pedepsiți, actul nu a fost condamnat și, în schimb, naziștii cu svastici precum Batalionul Azov au rămas la putere. Deci, întregul sistem trebuie schimbat, crede el.

El l-a acuzat pe Zelenski că a distrus economia Ucrainei, că a interzis partidele de opoziție și că a reprimat mass-media independentă.

„Cel mai important, [el] a început să facă arme atomice și să organizeze batalioane naziste”, a spus Kalenik. „Seamănă asta cu voința oamenilor? Nu, este o dictatură totalitară.”

Dezămăgit de cum reflectă presa occidentală războiul

În Rusia, statul a fost acuzat în mod regulat că face presiuni asupra presei independente și, de la începutul războiului, toate instituțiile de presă independente au fost fie forțate să se i închidă, fie să-și suspende activitatea.

Dar Kalenik nu a fost prea îngrijorat pentru ei, numind astfel de ziare și site-uri „constituții fasciste dezgustătoare” care vând „propaganda goală”.

Dar a reușit totuși să acceseze o varietate de surse de știri, în ciuda represiunii și este deosebit de dezamăgit de acoperirea media occidentală – și de accentul pe care îl pune pe presupusele crime de război rusești.

Din păcate, aproape toată lumea s-a îndrăgostit de propaganda militară primitivă”, a spus el reluând propaganda Kremlinul cu „evenimente regizate” la Mariupol pentru a denigra măreața armată rusă.

Greu de înlăturat în aceste condiții

Din exterior, războiul este un dezastru militar, diplomatic și economic pentru Rusia, după eșecul acesteia de a atinge obiectivele cheie. Dar poate fi totuși un succes pervers pentru Putin dacă scopul său este pur și simplu să distrugă cât mai mult din Ucraina și să creeze o paradă a victoriei pentru presa de stat rusă.

Lui Putin îi pasă de un lucru mai presus de orice: păstrarea puterii

Dacă i se va prezenta o amenințare credibilă la adresa regimului său, fie că este vorba de disidența elitei sau de protestul popular în masă, asta i-ar putea oferi un stimulent puternic să încerce să-și reducă pierderile în Ucraina.

Aceasta este o parte mai puțin deschisă a strategiei Occidentului: o speranță că victimele militare ruse și problemele economice nu doar cresc costurile pentru Rusia, ci îi mobilizează de fapt pe ruși să provoace guvernul Putin.

Surse: Al Jazeera, AFP, Radio Europa Liberă