Iohannis despre legile securității naționale: Nu-și dorește nimeni o restaurație a vechii Securități sau o restrângere a drepturilor. Este doar un prim draft

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că a fost o eroare majoră faptul că ”cineva, și știm cine” a considerat că e bine să dea ”pe surse” proiectele de legi ale securității naționale. Iohannis a insistat că nu există motive de îngrijorare, pentru că nu-și dorește nimeni o restaurație a vechii Securități sau o restrângere a drepturilor cetățenilor, iar proiectele vor suferi modificări în momentul în care vor intra în dezbatere publică.

Klaus IohannisFoto: AGERPRES

Principalele declarații ale președintelui pe tema proiectelor:

• ”Noi avem anumite legi pe domeniul securității naționale care au fost făcute la începutul anilor 90 când democrația a fost nouă. (…)
• În timp, știm că lucrurile trebuie adaptate contextului. Pentru asta a fost întocmit un proiect, acum ne aflăm în faza în care avem primul draft care urmează să fie analizat de guvern, CSAT, Parlament.
• Cineva, și știm cine, a considerat că e bine să le dea pe surse. Este o eroare majoră. Acesta este un prim draft, vor fi dezbătute, modificate, vor intra în parlament și sigur anumite abordări vor fi corectate.
• Nu-și dorește nimeni o restaurație a vechii Securități sau o încălcare a drepturilor cetățeni. Această este o interpretare eronată.
• Mă voi îngriji personal ca acolo unde draftul nu a avut o formă adecvată să fie corectată.
• Aceste îngrijorări nu sunt necesare.
• În final, îmi doresc foarte mult să avem o legislație modernă în domeniul securității”

Întrebat despre mandatele șefilor de servicii, Iohannis a spus că se discută și nu dorește să se pronunțe încă.

13 ONG-uri au protestat public față de intențiile de modificare ale legilor securității naționale, acuzând „militarizarea statului”.

Principalele prevederi ale proiectelor

Modificările gândite la legile siguranței naționale oferă puteri sporite serviciilor de informații, creează o superimunitate pentru lucrătorii din domeniu și instituie obligații de colaborare, la cerere, pentru cetățeni și firme.

• Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice au obligaţia să acorde sprijin, la cerere, Serviciului, în îndeplinirea atribuţiilor sale, potrivit legii.
• Personalul SRI ar urma să fie anchetat doar de un număr limitat de procurori, anume desemnați, iar perchezițiile la sediul SRI ar urma să se facă doar cu acordul șefului statului și cu informarea directorului SRI.
• Președintele ar urma să primească puteri sporite, iar Parlamentul să fie exclus din procedura de demitere a directorului SRI.
• SRI ar urma să devină autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor, astfel că viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI. (Curtea Constituțională a declarat în afara Constituției prezența SRI în procedura de urmărire penală, ca autoritate responsabilă cu interceptările- n.r.).
• SRI ar primi dreptul de a-și crea și administra propriile firme și chiar propria societate civilă – „asociaţii cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar” Lista amenințărilor la adresa securității naționale a fost extinsă semnificativ, ceea ce face posibil ca SRI să poată obține mandate de siguranță națională aproape fără nicio restricție.