Extinderea complicată a Uniunii Europene

Problema extinderii Uniunii Europene se află în centrul dezbaterii dintre cele 27 de state membre. Cererea de aderare a Ucrainei este cu siguranță cel mai important dosar, pe care șefii de stat și de guvern îl vor discuta la următorul Consiliu European, potrivit Euronews.

Uniunea EuropeanaFoto: Amer Ghazzal / Shutterstock Editorial / Profimedia

„Fac tot posibilul să mă asigur că după război ne putem alătura familiei europene”, a declarat Olga Stefanișina, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică.

După avizul pozitiv al Comisiei Europene, guvernele naționale par să fie și ele în favoarea acordării statutului de țară candidată pentru Ucraina, primul pas concret pe un drum lung către aderare.

Satele membre și-au exprimat dorința de a acționa în această direcție și nimeni nu pare să se opună.

Dar calea către aderare nu este nici simplă, nici clară. Nu este clar momentan când vor începe negocierile sau cât va dura întregul proces sau dacă țara are ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivul.

Transformarea Ucrainei într-o țară candidată s-ar putea dovedi deocamdată mai mult un act simbolic decât concret, în timp ce unii consideră că decizia a venit prea târziu.

„Ucrainei trebuia să i se ofere o perspectivă de aderare mult mai devreme. Pentru că este cel mai puternic instrument de inspirare a reformelor democratice”, explică Frank Schimmelfennig, profesor de politică europeană la ETH din Zurich.

La summit se vor discuta și perspectivele europene ale Moldovei și ale Georgiei, unde mii de oameni au manifestat recent pentru intrarea în Uniune. Într-adevăr, Comisia a prezentat recent un aviz și cu privire la cererile lor. Răspunsul pentru Moldova este pozitiv, la fel ca cel pentru Ucraina: vor fi necesare reforme, dar statutul de țară candidată ar trebui deja acordat.

În ceea ce privește Georgia, pe de altă parte, este mai bine să se aștepte pentru a se vedea îmbunătățiri concrete în domeniile economic, politic și juridic, înainte de a desemna candidatura.

Ucraina, Moldova și Georgia sunt ultimele țări dintr-o lungă listă: summitul va fi, de fapt, precedat de o întâlnire cu guvernele din Balcanii de Vest: Albania și Macedonia de Nord sunt deja țări candidate, Bosnia și Herțegovina a aplicat în 2016, în timp ce Serbia a deschis negocieri de aderare din 2014, care sunt totuși blocate precum cele cu Turcia și Muntenegru (Islanda chiar a renunțat, suspendând negocierile în 2013, după trei ani de negocieri inutile pe 35 de teme diferite).

Negocierea dintre Belgrad și Bruxelles este complicată și de relațiile puternice ale guvernului sârb cu Rusia, care arată poziții divergente față de cele ale Uniunii, de exemplu în problema sancțiunilor după invadarea Ucrainei.

Viitorul său în Uniunea Europeană rămâne încă foarte incert, dar premierul nu se va lăsa „depășit” de noii aspiranți. „Balcanii de Vest nu trebuie lăsați în urmă pentru a deschide ușile altcuiva, indiferent de situația politică. Ar fi o mare greșeală și nu ar fi corect”. (preluare Rador)