Londra, abandonată de piețele financiare: scenariul întunecat care începe să îngrijoreze

Și dacă Marea Britanie ar pierde încrederea piețelor și ar fi nevoită să apeleze la Fondul Monetar Internațional, ca în 1976? Chiar în timp ce Liz Truss prelua funcția de lider al Partidului Conservator luni, 5 septembrie – devenind, prin urmare, prim-ministru al guvernului britanic – ipoteza începea să fie discutată în City, potrivit Le Monde, citat de Rador.

Londra, capitala Marii BritaniiFoto: Dreamstime.com

„(Această ipoteză) poate părea exagerată, dar nu este o situație fără precedent: o combinație de cheltuieli fiscale agresive, un șoc energetic sever și o liră în scădere puternică a impus asistența FMI în anii 1970”, reamintește Shreyas Gopal, analist la Deutsche Bank, într-o notă publicată luni.

Pentru moment, ipoteza rămâne improbabilă: „Marea Britanie păstrează mai multe linii de apărare împotriva unei închideri bruște [a pieței financiare]. Însă analistul avertizează că riscurile sunt tot mai evidente.

Deficit mare de cont curent

Paralela cu anii 1970 este tentantă. Lira sterlină este la cel mai scăzut nivel față de dolar din 1985 încoace, adică la 1,15.

Regatul Unit este probabil deja în recesiune: produsul său intern brut a scăzut cu 0,1% în al doilea trimestru, iar criza gazelor, care afectează toată Europa, a înrăutățit situația de atunci încoace. Britanicii suferă un șoc violent din cauza scăderii puterii de cumpărare.

Inflația este de 10%, și până în octombrie, facturile la gaze și electricitate ale gospodăriilor vor fi aproape triple față de anul trecut.

Dar, mai presus de toate, Regatul Unit se confruntă cu o creștere abisală a deficitului de cont curent (suma balanței comerciale și a fluxurilor financiare care intră și ies din țară), care a atins în primul trimestru 8% din PIB, un record absolut. Cu alte cuvinte, țara nu a depins niciodată atât de mult de restul lumii pentru finanțare.

Chiar și Rishi Sunak, contracandidatul doamnei Truss pentru șefia conservatorilor, a evocat posibilitatea unui scenariu întunecat.

”Ar fi iresponsabil să nu luăm în serios riscurile unei crize a datoriilor Regatului Unit”, a declarat el pentru Financial Times pe 30 august.

Desigur, economia Regatului Unit nu este singura lovită de șocul gazelor. „Toată Europa este bolnavă, este adevărat”, recunoaște Torsten Bell, directorul think tank-ului Resolution Foundation. ”Dar problema este că Marea Britanie era deja mai bolnavă decât celelalte țări înainte de războiul din Ucraina”.

Bell este îngrijorat de combinația dintre o creștere economică slabă, înregistrată timp de cincisprezece ani, și de inegalitatea tot mai adâncă: „Împreună, aceste două provocări sunt toxice pentru perspectivele economiei”.

Chiar dacă nu o spune direct, echipa lui Liz Truss împărtășește parțial această opinie. „Aceeași veche abordare managerială ne-a lăsat cu o economie stagnantă și cu o creștere anemică”, declară în Financial Times Kwasi Kwarteng, favorit pentru a deveni secretar al Trezoreriei.

Acesta este motivul pentru care intenționează să lanseze un plan major de reduceri de taxe, pentru a relansa creșterea. O astfel de abordare ar putea fi însă costisitoare: ziarele britanice vorbesc despre 100 de miliarde de lire sterline (115 miliarde de euro).

Revenind la întrebarea inițială: va putea Regatul Unit să împrumute astfel de sume? Le Monde (preluare Rador)