Nepszava: Ungurii încep să se sature de dansul păunului orbanist; nu pot fi întreţinute relaţii bune în acelaşi timp cu UE şi Rusia

În Ungaria a crescut din nou numărul celor care susţin că mai degrabă este o agresiune atacarea Ucrainei de către Rusia, şi nu împărtăşesc presupunerea că Rusia doar se apără, rezultă dintr-o cercetare realizată la solicitarea ziarului ungar „Népszava” de Institutul Publicus, cercetare care nu este reprezentativă pentru populația adultă ungară, ci este reprezentativă doar din punct de vedere al vârstei și al educației, citează Rador.

Viktor Orban si Vladimir PutinFoto: Presedintia Rusiei

În luna februarie, 64% dintre respondenţi au calificat drept agresiune rusă războiul din Ucraina, iar în aprilie doar 56% dintre respondenţi au avut opinii similare.

Potrivit datelor din luna august, această afirmație aparent evidentă este susţinută de 63%. Însă, 19% dintre participanţii la sondaj afirmă că războiul este mai degrabă o apărare din partea Rusiei, iar 17% nu au putut sau nu au vrut să dea un răspuns.

Printre simpatizanții FIDESZ mult mai puțini (46%) cred că Rusia a comis o agresiune decât în tabăra opoziției (88%). În rândul persoanelor cu studii superioare este deosebit de mare (80%) procentul care apreciază drept o agresiune cele întâmplate, și aceasta este și opinia marii majorități a locuitorilor din Budapesta (77%).

Aproximativ la 21% dintre unguri le este „foarte” frică şi la 27% mai „puţin” frică din cauză că este război într-o ţară vecină.

Pe de altă parte, 31% din populație nu este interesată de acest lucru, iar 21% sunt îngrijorați într-o „măsură variabilă”.

51 la sută dintre cei chestionați consideră că nu este probabil ca războiul să se extindă în Ungaria, iar alți 30 la sută au spus că este „destul de puțin probabil”.

Din această privinţă opiniile oamenilor s-au schimbat doar puţin din februarie.

Comparativ cu datele din februarie și aprilie, aceasta a scăzut oarecum până în august, însă procentul celor care consideră că este puțin probabil să fie folosite arme nucleare în timpul războiului este în continuare mare (74 la sută).

Din sondajul Institutului Publicus a mai rezultat că marea majoritate se tem („mult” – 53%, „puţin” -19%) că prețul gazelor naturale va continua să crească din cauza războiului. Există însă un grup al cărui procent este echivalent cu 13% care nu iau deloc în considerare această posibilitate.

Numărul celor care ar aștepta ca premierul Viktor Orbán să condamne Rusia mai aspru decât în prezent pentru atacul Ucrainei a crescut (la 48%).

34% dintre respondenți nu au o astfel de aşteptare, iar 18% nu au răspuns la întrebare. Nu este surprinzător că mult mai puțini simpatizanți ai FIDESZ (15%) vor să vadă o poziţie mai dură din partea premierului decât cei din opoziție (88%).

De asemenea, din ce în ce mai mulți sunt nemulțumiți de politica externă pro-rusă promovată de Guvernul Orbán înainte de război.

Procentul nemulțumiților și mulțumiților a fost exact același în februarie (46-46 la sută), însă în aprilie au predominat cei mulțumiți (56%) pentru ca azi tendința să se inverseze: 50% sunt nemulţumiţi şi doar 40% sunt mulţumiţi.

Se poate observa o schimbare şi mai mare dacă intervievaţii trebuie să răspundă la întrebarea: Cât de mulțumiţi sunt de modul în care Guvernul a reacţionat la război până acum?

În februarie, 60% dintre cei chestionați erau mulțumiți, iar în aprilie, 66%, dar până în august grupul mulțumiţilor a scăzut la 42%, iar grupul nemulțumiţilor a crescut la 52%.

Deși în august, față de 23% în martie, 30% erau nemulțumiți de modul în care Guvernul se îngrijește de refugiații ucraineni care sosesc în Ungaria, în această chestiune majoritatea societății (62%) nu are nicio problemă cu activitățile Cabinetului.

O afirmație similară poate fi făcută în mai multe alte cazuri. În martie, 86% au fost de acord că Ungaria nu sprijină Ucraina cu arme, iar 79% au fost de acord că Ungaria acceptă toți refugiații care vin aici din Ucraina.

În aceste două chestiuni procentul celor care au fost de acord a scăzut la 79 la sută, respectiv la 68 la sută. 64% dintre respondenți sunt de acord că Ungaria nu permite ca armele să fie livrate Ucrainei prin teritoriul său.

În total, 23% consideră că Ungaria ar fi trebuit să acorde mai mult ajutor Ucrainei, 48% consideră că nivelul de asistență este aproximativ adecvat, 12% susţin că ar fi fost bine cu mai puțin, în timp ce 8% cred că ar fi trebuit să ajute altfel și într-un mod diferit, nu neapărat mai mult sau mai puțin (10% nu au răspuns).

Procentul celor care cred că este posibil să se mențină relații politice bune cu UE și Rusia în același timp, a scăzut semnificativ – de la 45% în aprilie la 29 la sută în august.

Pe de altă parte, 56% din respondenți cred că Ungaria ar trebui să aleagă unde își dorește să aparțină.

De asemenea, 56% se așteaptă la un război de lungă durată, dar speră, totodată, că alte țări nu se vor „implica” în acest conflict armat.

De la începutul războiului, opinia a 53% din populație s-a deteriorat despre Putin, iar într-un procent de 43-43% despre Rusia și Viktor Orbán.

37% dintre respondenți au o părere mai proastă despre Uniunea Europeană, 35% despre SUA, 32% despre Ucraina și 19% despre NATO.

Potrivit a 70% dintre cei chestionați, aprecierea Ungariei în Europa s-a deteriorat de la izbucnirea războiului, potrivit Nepszava, citat de Rador.