De ce nu protestează rușii pentru libertate și democrație? O comparație cu Iranul

De ce sute de mii de ruși își permit să fie trimiși ca carne de tun în acest război criminal de agresiune? Mii de oameni protestează pe străzile din Iran. Cu toate acestea, Rusia rămâne calmă. Teama de brutalitatea poliției nu poate fi motivul, deoarece aceasta este la fel de gravă în ambele țări, susține Miodrag Soric de la Deutsche Welle.

Proteste RusiaFoto: Kommersant Photo Agency / ddp USA / Profimedia

De ce nu se răzvrătesc?

Comentatorii recurg la stereotipuri despre presupusul caracter național: rușii sunt îngăduitori, s-au supus întotdeauna oricărui țar aflat la Kremlin, sau le este frică de libertate, așa cum a scris cândva autorul rus Fiodor Dostoievski.

Este adevărat că revolta este periculoasă în acest moment. Oricine în Rusia care se ridică pentru libertate riscă să fie închis și torturat.

Dar aceste consecințe îi amenință și pe demonstranții din Iran – totuși, în ultimele săptămâni, mii de oameni de acolo au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva regimului brutal al mullahilor. Zeci de persoane au plătit deja cu viața.

Dar cei care reușesc să scape de poliția iraniană nu par a fi descurajați. Aceștia continuă să protesteze, deși măcelarii din Teheran și din alte orașe iraniene nu sunt mai puțin brutali decât OMON [poliția specială antirevoltă] din Moscova.

În Ucraina, poporul a învins. În Belarus, nu au reușit încă. Dar când președintele rus Vladimir Putin nu va mai putea să-l protejeze, belarușii îl vor târî pe Lukașenko la proces.

Tinere din Iran și-au scos eșarfele în timpul protestelor (Foto: Salam Pix / Abaca Press / Profimedia Images)

Sunt rușii potriviți pentru democrație? Trauma anilor 90

Se face adesea referire la sondaje care susțin că aproximativ unul din trei ruși crede că „democrația occidentală nu este potrivită pentru Rusia”. Cei care gândesc astfel, dacă există, sunt cei din generația mai în vârstă. Aceștia nu au petrecut niciodată mult timp în Occident.

Generația tânără, pe de altă parte, este la fel de deschisă la minte ca și colegii lor din Paris sau Londra. Tinerii ruși vor libertate, democrație reală, prosperitate, posibilitatea de a călători, scrie Soric.

DW nu crede nici căevenimentele economice nefericite din anii 90 îi determină pe ruși să nu protesteze deoarece o soarta similară au avut și ucrainenii, belorușii și chiar românii și bulgarii.

Privatizările au fost frauduloase, averea națională a încăput pe mâna fostelor cadre de partid sau din Servicii, dar populația s-a luptat, iar votul democratic a adus schimbări.

Vladimir Putin Foto: Captura de ecran

Înfrângerea lui Putin ar spori protestele și i-ar grăbi sfârșitul

Putin și-a consolidat puterea și a eliminat multe grupări din guvernul rus care i-ar fi putut împiedica ascensiunea.

Acum, întrebarea care se pune este cum ar putea un Putin extrem de slăbit să fie înlăturat de la putere când acum există puține pârghii guvernamentale care ar avea autoritatea să îl înfrânte?

Din nefericire, calea cea mai probabilă este haotică, cam așa cum a fost în 1989, dar există cel puțin o persoană – Alexei Navalnîi – care ar avea probabil un sprijin suficient de mare în Rusia ca să devină personajul central în orice tentativă de înlăturare a lui Putin.

„Dacă ne așteptăm ca cetățenii ruși să-l doboare pe Putin, o facem degeaba, căci nu se va întâmpla. Rusia este astăzi în anul 1937. Nouă, în Estonia, ne este frică de Rusia.”, a declarat la București europarlamentara din Estonia Yana Toom (grupul Renew Europe).

Dacă războiul din Ucraina se termină urât pentru Rusia, așa cum lasă să se întrevadă ultimele evenimente, și dacă ucrainenii, așa cum ar fi de așteptat, vor continua să fie sprijiniți de Occident și vor refuza să negocieze cu Putin, în marile orașe din Rusia ar fi așteptate proteste în masă și, în cele din urmă, rezultatul ar putea fi o schimbare a guvernului rus, scrie Newsweek.

Mihail Hodorkovski Foto: Agerpres

De la proteste la sabotaje și răspundere civică

Mihail Hodorkovski, omul de afaceri rus aflat în exil, i-a îndemnat pe rușii aflați încă în țară să lanseze un val de „sabotaj” împotriva structurilor de stat, cu scopul de a împiedica războiul lui Vladimir Putin în Ucraina și de a-i destabiliza guvernul.

„Trebuie să le explicăm oamenilor ce pot face, să îi convingem că ar trebui să o facă și, de asemenea, să îi ajutăm pe oameni dacă, ca urmare, ajung într-o situație periculoasă”, a declarat Hodorkovski pentru The Guardian.

El a spus că acțiunile potențiale ar trebui să depindă de toleranța la risc a fiecărei persoane și ar putea varia de la pictarea de graffiti anti-război pe străzi până la sabotarea livrărilor feroviare legate de război sau incendierea birourilor de recrutare.

Garry Kasparov Foto: CARLOS COSTA / AFP / Profimedia

„Fiecare rus care trăiește acum în Rusia face parte din mașinăria de război”, iar cei care vor să stea de partea dreaptă a istoriei ar trebui să plece, a afirmat, într-un interviu acordat pubicației germane Spiegel, Garry Kasparov, fostul campion mondial la șah și militant împotriva regimului lui Vladimir Putin.

Întrebat de Spiegel dacă, fiind în străinătate, în exil politic din 2013, nu consideră că este totuși într-o poziție prea confortabilă pentru a le cere asta celor care încă nu au părăsit Rusia, Kasparov a spus că fiecare cetățean rus, inclusiv el, poartă responsabilitatea pentru acest război:

• „Acesta este războiul. Fie ești de o parte, fie de cealaltă.
• Fiecare cetățean rus, inclusiv eu, poartă responsabilitatea colectivă pentru acest război, chiar dacă nu este o responsabilitate personală.
• Astăzi, Rusia este o dictatură fascistă, care, în timp ce vorbim aici, comite crime împotriva umanității. Și toți cei care încă locuiesc în Rusia acum fac parte din această mașinărie de război, indiferent dacă vor sau nu”.