Una dintre judecătoarele din aripa reformistă a CSM se pensionează / Alți 65 de magistrați cer pensionarea / Ce a declanșat exodul magistraților

Andrea Chiș, unul dintre judecătorii din aripa reformistă a Consiliului Superior al Masgistraturii (CSM), a anunțat miercuri că se pensionează. De altfel, pe ordinea de zi a ședinței de joi a Secției de judecători a Consiliului se află cererile de pensionare depuse de 65 de magistrați, noul val de pensionări fiind declanșat de redeschiderea discuțiilor privind desființarea pensiilor speciale și de creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților.

Judecătoarea Andreea ChișFoto: Hotnews

Andrea Chiș a anunțat, pe Facebook, că, după 27 de ani în magistratură, în care a parcurs treptele profesionale, de la judecător de judecătorie, la tribunal și curte de apel, apoi la Consiliul Superior al Magistraturii, miercuri și-a depus cererea de eliberare din funcția de judecător prin pensionare.

Ea spune că motivele le va aduce la cunoştință publică în ședința de joi a Secției pentru judecători din CSM.

Judecătoarea cere pensionarea începând cu 7 ianuarie 2023, atunci când i se va încheia mandatul în CSM.

Cererea sa de pensionare a fost doar înregistrată, neaflându-se pe ordinea de zi a ședinței de mâine a Secției pentru judecători a CSM.

Val de pensionări în magistratură

Secția are însă pe agenda ședinței de joi cererile de pensionare depuse de alți 65 de judecători.

Lista este deschisă de Gabriela Baltag (54 de ani), una dintre judecătoarele vocale din CSM, care a avut repetate schimburi de replici cu preşedintele Klaus Iohannis, atunci când acesta a participat la ședințele conducerii CSM.

Pe lista celor care cer să iasă la pensie sunt judecători de la toate instanțele din țară, inclusiv patru magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Tot în şedinţa de joi a CSM vor fi discutate şi „măsurile urgente ca urmare a destabilizării fără precedent a situaţiei resurselor umane la nivelul instanţelor judecătoreşti şi a limitării grave a independenţei judecătorului şi a dreptului de acces la justiţie, determinate de promovarea în spaţiul public a unor demersuri care afectează, în substanţă, statutul judecătorului”.

Ce a declanșat exodul magistraților

Noul val de pensionări în rândul magistraților a fost declanșat de redeschiderea discuțiilor privind desființarea pensiilor speciale și de creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților.

Banca Mondială a finalizat propunerile pentru reformarea pensiilor speciale din România, jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care trebuie adoptat până la finalul acestui an. În documentul obținut de Economedia, instituția recomandă ca pensiile speciale actuale să fie calculate pe baza principiului contributivității, să nu mai apară nicio categorie nouă de pensii speciale, iar cele actuale să fie „raționalizate”, ca veniturile pe baza cărora se calculează pensiile de serviciu să fie calculate ca medie a veniturilor obținute pe o perioadă mai lungă de timp și ca nicio pensie specială să nu depășească veniturile din perioada de activitate.

Pentru judecători și procurori, Banca Mondială recomandă revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani.

Beneficiul țintă pentru cei cu „vechime completă în muncă” va fi redus treptat de la 80% la 65% din salariul brut. În plus, pensia netă inițială nu poate depăși 100% din salariul net al persoanei în anul pensionării. Beneficiul țintă va fi redus cu 1,5% pe an până la atingerea acestui obiectiv, a scris Economedia.

„Consternarea” magistraților din CSM

Informațiile privind varianta reducerii pensiilor speciale și modificării condițiilor de pensionare pentru magistrați au inflamat sistemul judiciar.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și-a exprimat „consternarea” faţă de redeschiderea la nivel public a problematicii privind anumite aspecte referitoare la statutul judecătorilor, care este „de neînţeles”, în contextul recentei adoptări de către Parlamentul României a legilor justiţiei.

• „Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă consternarea faţă de modalitatea în care chestiuni esenţiale referitoare la statutul judecătorilor par a fi tratate la nivelul autorităţii executive, fără existenţa unui dialog interinstituţional absolut firesc, cu consecinţe dezastruoase asupra funcţionării serviciului public al justiţiei, care se confruntă deja cu serioase dificultăţi din perspectiva insuficienţei resurselor umane”, a transmis CSM la sfârșitul săptămânii trecute.

Secţia pentru judecători a reluat solicitarea ca „orice modificări legislative în ceea ce priveşte statutul judecătorilor să fie în acord cu principiul fundamental al independenţei justiţiei, inclusiv în componenta independenţei financiare a judecătorilor”.

De asemenea, conducerea instanței supreme și președinții de curți de apel au adoptat vineri o „rezoluție referitoare la stabilitatea statutului magistraților, garanție a independenței justiției, precum și cu privire la calitatea actului de justiție și unificarea practicii judiciare”, în care susțin că atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei reprezintă, de fapt, o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică aceste profesii.

Și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a reacționat, spunând că „speculațiile din spațiul public în legătură cu problematica pensiilor ar putea conduce la destabilizarea activității instanțelor și parchetelor, prin provocarea unor „pensionări în masă” în sistemul judiciar.

Ce scriu magistrații în rezoluție:

• „Atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei ocupaționale reprezintă de fapt o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică exercitarea acestor profesii, precum și a regimului de incompatibilități și interdicții care instituie limitări a unor categorii de drepturi fundamentale.
• Având în vedere că statutul judecătorilor este unul de rang constituțional – reperele sale fiind consacrate în prevederile art.124 alin.(3) și art.125 din Constituția României-, se consideră necesară asumarea de către toate puterile statului a principiilor stabilității şi previzibilității acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.
• Orice modificări privind creșterea vârstei de pensionare ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor în funcție, să fie graduale, etapizate și corelate cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.
• Autoritățile ar trebui să-și aprofundeze politica de management a resurselor umane, pentru a implementa un management de perspectivă, evitând orice risc de reducere a numărului de magistrați și necesitatea de a gestiona un număr important de dosare. O modificare a vârstei de pensionare ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei magistraților cât și asupra organizării instanțelor”.