Ce ar mai trebui să cuprindă ghidul despre București, făcut de ziarul britanic The Times, pentru a fi mai aproape de realitate

​Un scurt ghid despre ce poți să faci în București, publicat pe 13 noiembrie de ziarul britanic The Times, a stârnit multe reacții pe internetul românesc. Ce mai lipsește din acest ghid, ce este exagerat? Iată câteva observații și alternative.

ExpiratFoto: Expirat/ Facebook

În urmă cu două luni, jurnalista Faith Strickland a trecut prin capitala României și a strâns niște recomandări pentru conaționalii ei care vor să facă un city break aici.

Bucureștiul este pus într-un lumină bună, ceea ce poate fi chiar motiv de mândrie națională. Mai ales în condițiile în care suntem obișnuiți mai degrabă să fim dați exemplu la categoriile moștenirea comunistă, blocurile gri, traficul infernal etc.

Și The Times amintește despre aceste lucruri precizând însă că aceste lucruri țin de „trecut”, iar acum Bucureștiul poate intra în competiție cu Praga sau Budapesta.

Din păcate pentru noi, aprecierea jurnalistei britanice e prea optimistă: traficul e mai rău decât în urmă cu zece ani, iar moștenirea comunistă e aici să rămână pe vecie, din păcate, uneori fiind chiar perpetuată de autorități care, la rândul lor, provin din „moștenirea comunistă”.

Cât despre competiția pe care Bucureștiul ar putea să o facă unor orașe precum Praga sau Budapesta, aceasta e chiar exagerată. Orașul nostru nu are nici pe departe atât de multe de oferit, poate doar niște prețuri mici, care nici măcar nu mai sunt atât de mici în comparație cu, să zicem, capitala Ungariei.

Dar, lăsând aceste mici detalii de-o parte, iată ce completări ar putea fi aduse articolului despre București din The Times, pentru ca un turist străin chiar să simtă orașul ăsta și să rămân cu o imagine atât plăcută, cât și ancorată în realitate.

Bucureștiul comunist versus Bucureștiul alternativ

Parcul Văcărești. FOTO: Parcul Văcărești/ Facebook

Autoarea din The Times recomandă un tur ghidat în urma căruia să descoperi Bucureștiul comunist, dar poate la fel de interesant ar fi ar fi un tur ghidat prin care să descoperi Bucureștiul alternativ sau felul în care street art-ul a început să modeleze orașul oferindu-i o cu totul altă personalitate (un astfel de tur costă 35-28 euro).

Trecutul comunist al orașului îl poți afla și de pe Wikipedia și îl poți vedea la tot pasul. De menționat că încă așteptăm un Muzeu al Comunismului în București – în Brașov există unul care oferă o experiență inedită și care atrage destul de mulți turiști străini.

Delta Văcărești este, într-adevăr, o sugestie bună, dar nu neapărat ca „safari” prin sălbăticia de aici, dar mai ales ca exemplu pentru cât de greu este să te lupți cu corupția din București și cu mafia imobiliară, care ani de zile a incendiat vegetația din acest spațiu și a încercat să transforme terenul de aici într-unul pe care se poate construi.

Delta Văcărești e pe drumul cel bun în a deveni un loc cu adevărat deosebit, dar mai e mult până când autoritățile să pună în valoare această minune a naturii din jungla de beton, care e orașul ăsta.

Piața Obor este și ea o atracție pentru turiștii din Vest și un loc în care poți încerca unii dintre cei mai buni mici din oraș, cot la cot cu localnicii. Dar mai există și alte alternative, la fel de pitorești sau „speciale” pentru a încerca micii locali (de exemplu această listă de recomandări).

Dintre muzeele recomandate: Muzeul Național de Artă, Antipa și Muzeul Satului, cel din urmă ar putea fi cu adevărat interesant pentru un turist din Occident. Din păcate, Muzeul Antipa are destul de puține în comun cu muzeele de istorie naturală din vest, care oferă o experiență mult mai complexă.

Muzeul de Artă Națională este descris ca nefiind aglomerat și asta se întâmplă, ca să fim sinceri, mai degrabă pentru că nu are colecții atât de interesante, care să fi aparținut unor artiști atât de renumiți.

Un muzeu interesant pentru orice turist picat în București ar fi MARe (Muzeul de Artă Recentă), care este, după Muzeul Simu, primul muzeu privat de artă care se deschide în România în ultima sută de ani, într-o clădire care îi este dedicată exclusiv, nu într-o construcție oarecare, convertită la sarcina de muzeu.

MARe își propune să prezinte anual trei expoziții temporare cu artă românească contemporană și trei expoziții temporare cu artiști străini de importanță internațională.

Casa Ceaușescu. FOTO: Casa Ceaușescu/ Facebook

De asemenea, „Casa Ceaușescu” ar fi și ea, cu siguranță, una de mare interes pentru cei care n-au avut parte în țara lor de dictatori comuniști care au trăit ca niște regi în adevăratul sens al cuvântului.

„Casa Ceaușescu” a fost pentru un sfert de secol (1965 – 1989) reşedinţa privată a soților Nicolae și Elena Ceaușescu, și a copiilor acestora, Nicu, Zoia şi Valentin.

Acum e transformată într-un muzeu care-și propune ca vizitatorii să vadă cum a trăit și omul Ceaușescu, în intimitatea sa, dincolo de șeful de stat atât de cunoscut în România și în afara țării. Ce pasiuni avea, ce-i plăcea să facă în casă, ce colecție de artă a strâns în locuință.

Cartierele cool din București menționate în articolul din The Times sunt Tineretului și Floreasca. Însă, mult mai interesante pentru orice turist ar fi Cotroceni, Kiseleff / Aviatorilor, Cartierul Armenesc, Cartierul Evreiesc, pentru clădirile vechi și deosebite care s-au conservat de-a lungul vremii în aceste părți ale orașului.

Dar și cartierele dormitor precum Drumul Taberei, Militari sau Titan au un farmec deosebit pentru cei care n-au crescut prin această parte a lumii, pentru densitatea mare de blocuri, un lucru pe care nu-l vezi chiar în orice oraș din vest, dar și pentru faptul că, deși periferie, sunt zone sigure pentru turiști.

La capitolul going out, autoarea din The Times susține că în pandemie barurilor și restaurantelor din București li s-a permis să se reverse pe străzi, pe domeniul public. De fapt, acest lucru li s-a permis din totdeauna, mai ales dacă știau unde să dea „româneasca șpagă”.

De asemenea, Calea Victoriei este menționată drept o zonă efervescentă plină de pizzerii și baruri, iar terasa Green Hours este indicată pentru berea Ursus și muzica live.

În cadrul rubricii „Weekend trending” am avut și noi o listă cu 13 localuri cool unde ai putea să te oprești dacă ieși la plimbare pe pietonala Calea Victoriei, dintre care amintim OTOTO (Mendeleev 5), Hushimo (Mendeleev 2), Coclinta Brasserie (Victoriei 153), The Saint 139 (Calea Victoriei 139) etc.

The Saint. FOTO: The Saint/ Facebook

Faith Strickland continuă cu alte șase recomandări de going out în București, ce ar trebui să se regăsească pe lista oricărui turist: Kaiamo, Bucataria.localfood, Caru’ cu Bere, Zăganu – Romanian Craft Beer Bar&Bistro, Biutiful Downtown sau Casa Capșa.

Vara aceasta am pus și noi cap la cap o listă cu 15 restaurante unde ai putea să scoți la masă, cu succes, niște turiști străini veniți în Capitală. Acolo se regăsesc doar trei dintre recomandările din The Times.

În realizarea listei noastre, am ales și locuri cu mâncare românească tradițională, dar și locuri care o reinventează sau care pur și simplu sunt surprinzătoare prin oferta pe care o au în meniu.

Ca o alternativă interesantă pentru orice turist la cofetăria Casa Capșa, aș recomanda Zexe Braserie, locul unde Ana Consulea, unul dintre cei mai apreciați cofetari din România, face minuni.

Aș mai menționa și că pentru viața de noapte, orice turist care-și dorește să testeze și această latură a Bucureștiului ar trebui să treacă pe la Control, Expirat / Platforma Wolff, Apollo111, Guest House sau Grădina Monteoru. Altfel, terase mai mari și centrale, pentru o seară liniștită, dar într-o atmosferă plăcută în care poți lega conversații și dezbateri prietenoase cu localnicii ar fi Sera Eden, Mercato Kultur sau Kraft Market.

Kraft Market. FOTO: Kraft Market/ Facebook

Articolul din The Times oferă și câteva recomandări de cazare, corecte și utile: Rembrandt, Villa Nobel sau Hotele Epoque. Dar, în cazul în care vrei ceva cu adevărat deosebit și ești dispus să plătești un pic mai mult, atunci recent deschisul The Marmorosch Bucharest, este neapărat locul în care trebuie să te cazezi (680 lei / noapte).

Acesta și-a deschis porțile în luna august și reprezintă un proiect deosebit de recuperare și revalorificare a patrimoniului local, pentru că se află în fostul Palat al Băncii Marmorosch-Blank, construit între anii 1915-1923, după planurile arhitectului Petre Antonescu.

Clădirea a fost renovată cu ajutorul meșterilor locali, care au readus la viață designul interbelic din La Belle Époque. Investiția a fost de 42 de milioane de euro, iar acum hotelul arată ca o bijuterie.

Hotelul dispune și de un restaurant și de un bar ambele deschise publicului, nu doar celor care se cazează aici. Restaurantul se numește The Blank și are prețuri pe măsură.

O recomandare low cost de cazare, dar foarte mișto, este hostelul T5, aflat în cartierul din jurul Dealului Mitropoliei, o zonă care merită explorată, mai ales că e și în apropierea Centrului Vechi, dar și a parcului Carol I. T5 este și un hub pentru comunitatea internațională din oraș și organizează constant evenimente de socializare pentru expați și pentru turiștii care vor să intre în contact cu localnicii.

De asemenea, o altă opțiune deosebită de cazare într-o zonă superbă a Bucureștiului (Cotroceni) este Pergola Boutique Hotel, aflat la mai puțin de 1 km de Opera Națională Română și la 16 minute pe jos de Grădina Botanică din București. Are și un restaurant, un bar și grădină.

Articolul din The Times se termină cu o recomandare în cazul în care nu ai timp decât pentru a face un singur lucru în București, iar în acest caz o vizită a Arcului de Triumf este indicată, mai ales pentru priveliștea frumoasă de care ai parte după ce ajungi pe terasa monumentului.

Pentru panorame asupra orașului la fel, dacă nu chiar mai interesante, orice turist ajuns în București poate alege unul dintre restaurantele aflate la înălțime: de la Aria TNB – terasă aflată pe Teatrul Național, la NOR – restaurantul din București aflat la cea mai mare înălțime, la etajul 36 (136 de metri altitudine)..