Consiliul Local Sector 3 a aprobat joi Planul Urbanistic de Detaliu pentru ”Cartierul pentru justiție”/ Cum arată și ce controverse sunt

Consiliul Local Sector 3 a aprobat joi Planul Urbanistic de Detaliu pentru ”Cartierul pentru justiție” pe care Ministerul Justiției vrea să-l construiască pe Bulevardul Unirii, pe jumătate din fostul teren ”Esplanada”. Dacă se va construi, aici se vor muta toate instanțele și parchetele din București. Planul Urbanistic a fost votat cu 26 de voturi pentru, 0 abțineri și un vot împotrivă.

Simulare Cartierul justitiei – 4Foto: Ministerul Justitiei

Deși este unul dintre cele mai mari proiecte publice dezvoltate până acum în București, în valoare de peste 250 de milioane de dolari, acesta se face prin Plan Urbanistic de Detaliu, aprobat la sector, în loc de un Plan Urbanistic Zonal care să fie aprobat de Primăria Capitalei. Mai mult, se face în baza PUZ-ului Sectorului 3, adoptat ilegal și anulat în instanță anul trecut.

Primăria Capitalei a transmis un punct de vedere în care argumentează că investiția nu se poate aproba în felul acesta, însă Ministerul Justiției și Prefectura au respins argumentele, pe motiv că planul de urbanism a fost inițiat înainte de anularea PUZ-ului Sectorului 3.

Cum va arăta Cartierul pentru Justiție

Potrivit planului de urbanism afișat pe site-ul Primăriei Sectorului 3, în final, Cartierul Justiției se va construi pe o suprafață de circa 55.000 de metri pătrați (45.000 de mp aparțin statului român, iar restul de 10,268 mp este proprietate privată și terenul trebuie expropriat).

Este practic jumătate din fostul teren Esplanada, aflat pe bulevardul Unirii. Aici se află și fundația rămasă din perioada comunistă, care trebuie demolată. Jumătate din fundație se află pe terenul pe care se va construi Cartierul pentru justiție. Ce se va întâmpla cu cealaltă jumătate, deocamdată nu știm.

Cartierul Justiției va fi compus din 6 blocuri, cea mai mare înălțime fiind de 11 etaje. (45 m).

Planul Urbanistic de Detaliu mai prevede amenajarea a circa 1000 de locuri de parcare, spații verzi, fântâni arteziene și o promenadă.

Sursa foto: Ministerul Justiției

Inițiatorul Planului Urbanistic de Detaliu este Ministerul Justiției, iar proiectant Tractebel Engineering.

Primăria Capitalei susține că proiectul trebuia aprobat prin PUZ

Într-o scrisoare transmisă în august 2022 de Primăria Capitalei Ministerului Justiției și Primăriei Sectorului 3, se arată că proiectul trebuia aprobat prin Plan Urbanistic Zonal deoarece PUZ-ul Sectorului 3, aprobat ilegal, și care reglementa și această zonă, a fost anulat în instanță.

• ”Vă aducem la cunoştinţă că prin Sentința Civilă nr.688/04.02.2021 formulată de Tribunalul București, în dosarul nr.26705/3/2019, definitivă ca urmare a deciziei nr.2569/29.11.2021 formulată de Curtea de Apel Bucureşti, Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr.49/31.01.2019 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3, Bucureşti este anulată.
• Potrivit informațiilor publicate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei (https://www.just.ro/cartierul-pentru-justitie/) pentru imobilul cu NC 227536 în suprafaţă de 107.140,00 mp (din acte), respectiv 91.474,00 mp (din măsurători cadastrale) Primăria Sectorului 3 a emis Certificatul de Urbanism nr.996 din 22.09.2021 având ca scop obținerea autorizației de desfiinţare, întocmirea documentației P.U.D. în vederea aprobării acestuia de către C.L.S. 3, şi după aprobare, elaborarea documentației în vederea autorizării lucrărilor de construire, organizare de şantier”.
• Conform documentației transmise de dumneavoastră, amplasamentul care face obiectul documentației de urbanism „PUD Cartierul pentru Justiție cu regim de înălțime 3S+P+7E- 8E+10E+Eth” cuprinde mai multe imobile, altele decât cel pentru care a fost emis Certificatul de Urbanism nr.996 din 22.09.2021, printre care şi imobilele cu NC 202025, NC 203033, NC 205049, NC 207549 şi NC 208317, aflate în proprietatea Municipiului Bucureşti, în suprafaţă totală de 51.563,66 mp.
• Precizăm faptul că potrivit prevederilor art. 48 al Legii nr.350/06.06.2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare „Planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relatie cu parcelele învecinate. Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior.
• Ca urmare a anulării Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr.49/31.01.2019 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3, Bucureşti, documentația de urbanism care reglementează amplasamentul obiectivului de investiții Cartierul pentru Justiţie” este Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti.
• Conform Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului București, pentru Unitatea Teritorială de Referință CA1 Subzona centrală cu funcțiunea de centru de afaceri cu clădiri de înălțime medie, mare și cu accente de peste 45 metri, cu regim de construire continuu și discontinuu, autorizarea construcțiilor se poate realiza numai după aprobarea unei documentații P.U.Z.
• Totodată, Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG prevede: „Pentru parcelele cu suprafaţa peste 3000 mp. sau cu raportul laturilor peste 1/5 se vor elabora şi aproba documentaţii PUZ”, se arată în scrisoarea transmisă de Primăria Capitalei.

Astfel, concluzia reprezentanților instituției este că proiectul nu poate fi aprobat prin PUD:

• ”Având în vedere prevederile legale menționate mai sus, precum și faptul că documentația de urbanism „PUD – Cartierul pentru Justiție cu regim de înălțime 3S+P+7E-8E+10E+Eth” pentru amplasamentul situat în București, Sector 3, Bd. Unirii FN, NC 241654 a rămas fără obiect şi temei legal prin anularea Planului Urbanistic Zonal Sector 3, considerăm că realizarea obiectivului de investiții Cartierul pentru Justiţie, se poate materializa prin aprobarea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti a unei documentații de urbanism de tip Plan Urbanistic Zonal”.

Ministerul Justiției și Prefectura au respins argumentele, pe motiv că planul de urbanism a fost inițiat înainte de anularea PUZ-ului Sectorului 3.

• ”Prin adresa nr. 14/60724/22.08.2022 înregistrată la Instituția Prefectului – Municipiul Bucureşti sub nr. 18.541/26.08.2022, Ministerul Justiției duce precizări clare, fără echivoc, în ceea ce privește elaborarea şi aprobarea unui plan urbanistic de detaliu, act normativ cu caracter individual, în contextul atacării planului urbanistic zonal, act administrativ cu caracter zonal.
• Astfel, în speţa în care este formulat punctul de vedere exprimat prin adresa de mai sus – realizarea Proiectului „Cartierul Justiției” – instanţa de contencios administrativ a fost sesizată cu privire la nelegalitatea Planului Urbanistic Zonal – Sector 3 – și, urmare a verificării legalității acestei documentații, instanța – Curtea de Apel Bucureşti a decis anularea acestuia (29.11.2021).
• În împrejurarea dată, pe baza dispozițiilor legale cu incidență în materie, se reține și se argumentează că, în perioada de valabilitate a PUZ Sector 3 și până la anularea definitivă de către instanţa de contencios administrativ a acestuia (29.11.2021), au fost emise acte administrative cu caracter individual, care rămân valabile pe toată durata Proiectului „Cartierul Justiției” (exemplu, Certificatul de Urbanism nr. 996/22.09.2021) „deoarece la data anulării PUZ Sector 3 niciunul dintre actele administrative cu caracter individual de mai sus nu au fost atacate cu succes în instanţa de contencios administrativ”, se arată în scrisoarea transmisă de Prefectura București Primăriei Sectorului 3.

Cum s-a ajuns ca acest proiect să fie aprobat prin PUD?

Prevederea ca proiectul ”Cartierul pentru Justiție” să fie aprobat prin Plan Urbanistic de Detaliu a fost aprobată prin controversatul Plan Urbanistic Coordonator al Sectorului 3 din 2019, care permitea betonarea a zeci de hectare de spațiu verde.

Consiliul General al Capitalei, la propunerea primarului Nicușor Dan, a suspendat în februarie 2021 toate cele 5 PUZ-uri de sector, invocând motive de nelegalitate, între care betonarea a sute de hectare de spații verzi, iar suspendarea expira pe 1 martie 2022.

În septembrie 2021 însă, printr-un amendament depus de PNL și USR la o hotărâre de Consiliu General, planurile urbanistice de sector nu mai sunt suspendate pentru anumite proiecte de utilitate publică, respectiv obiective de interes național, precum și obiectivele de investiții publice din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și justiției. Miza a fost tocmai Cartierul Justiției, asumat în programul de guvernare de cele două partide.

Certificatul de urbanism pentru elaborarea PUD-ului s-a dat pe 22 septembrie 2021 pentru ”desființare construcții existente, cu acte – C1, C2;construire Obiectiv de utilitate publică ”Cartierul pentru Justiție”, anexe tehnice, parcaje auto, accese auto și pietonale, racordare la drumurile publice, drumuri auto și alei în incintă, rampe auto, pasarele pietonale/auto, zone de promenadă, fântâni arteziene, piațete, spații verzi, grădini, piațete, scuaruri, amenajare incintă, rețele interioare, împrejmuire teren și organizarea execuției lucrărilor”, potrivit datelor de pe site-ul Primăriei Sectorului 3.

Numai că, pe 29.11.2021, Curtea de Apel București a anulat Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3. Procesul a fost intentat de mai muți cetățeni, iar decizia este definitivă.

Întrebarea este dacă, în acest context, ”Cartierul pentru Justiție” poate fi aprobat prin PUD.

L-am contactat pe ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru a cere lămuriri în acest sens, însă până la data publicării articolului acesta nu a revenit cu un răspuns.

Potrivit Legii urbanismului:

• prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;
• prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto și pietonale, retragerile față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spațiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentația de urbanism.
• Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:a) zonelor centrale ale localităților; (…) g) zonelor supuse restructurării sau regenerării urbane;

Despre Cartierul Justiției

Potrivit unui proiect de Ordonanță aflat în dezbatere publică în luna iulie 2021, pe site-ul Ministerului Justiției, Cartierul Justiției va fi construit pe Bd. Unirii, pe o bucată din fostul amplasament Esplanada, pe o suprafață de aproximativ 53.515,165 mp. Acesta va cuprinde 8 clădiri:

• Clădirea nr. 1 – sediul Ministerului Justiţiei, cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 9.654 mp;
• Clădirea nr. 2 – sediul Curții de Apel București, cu o suprafață desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 31.984 mp;
• Clădirea nr. 3 – sediul Tribunalului București, cu o suprafață desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 41.673 mp;
• Clădirea nr. 4 – sediile Judecătoriilor de Sector 1-6, cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 68.080 mp;
• Clădirea nr. 5 – sediile Ministerului Public (Parchetul General – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie), Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetului de pe lângă Tribunalul București și Parchetelor de pe lângă Judecătoriile Sectoarelor 1-6 şi Direcţia Naţională Anticorupţie, cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 42.811 mp;
• Clădirea nr. 6 – sediile Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare, cu o suprafață desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 14.881 mp;
• Clădirea nr. 7 – sediile Institutului Național al Magistraturii şi Şcolii Naționale de Grefieri, cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 10.011 mp;
• Clădirea nr. 8 – sediile instituţiilor de organizare profesională pentru avocaţi: Uniunea Națională a Barourilor (UNBR), Institutul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaților (INPPA), Casa de Asigurări a Avocaților (CAA), Baroul București, Casa de Asigurări a Avocaţilor – Filialele București și Ilfov (CAA-București, CCA-Ilfov), cu o suprafaţă desfăşurată maximală estimativă a clădirii de 11.300 mp;

Necesitatea şi oportunitatea proiectului au fost stabilite prin Legea nr. 261 din 30 decembrie 2019 pentru ratificarea Scrisorii de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, „Cartierul pentru justiție”, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 şi la Bucureşti la 6 iunie 2019 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 592 din 12 august 2019 pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada” în „Cartierul pentru Justiţie” şi „proiecte de interes public ale municipiului Bucureşti”, precum şi pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului. Acordul cu Banca Internațională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare prevede un avans în valoare de 2,5 milioane dolari.

Printr-un proiect de Ordonanță pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției se încerca, în luna iulie, aprobarea proiectului prin PUD. Proiectul de Ordonanță nu a fost aprobat.

”Prin derogare de la prevederile art. 48 alin. (1) din legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare, pentru amplasamentul obiectivului de investiţii „Cartierul pentru justiție” , se va elabora un plan urbanistic de detaliu, documentație de urbanism prin care se vor reglementa amănunțit prevederi stabilite prin Planul urbanistic general al municipiului Bucureşti (…) Prin derogare de la prevederile art. 31^3, art. 32 alin. (1) lit. b) şi c), art. 47 și art. 65 alin. (1) din legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare, pentru obiectivul de investiţii se permite autorizarea lucrărilor de construire și de desfiinţare de către autoritatea competentă, în temeiul și cu respectarea prevederilor Planului urbanistic de detaliu, a dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la calitatea și disciplina în construcții, precum și în materie de realizare a obiectivelor de investiții finanţate din fonduri publice”, se arata în proiectul de Ordonanță.

În nota de fundamentare, se explică scrie negru pe alb că proiectul Cartierului de Justiție va fi aprobat prin PUD, la Sectorul 3:

• ”Ministerul Justiţiei a fost mandatat de Guvern să întreprindă demersurile legale necesare efectuării fazelor de proiectare şi execuție. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul prevede necesitatea elaborării unui Plan urbanistic zonal (PUZ), motiv pentru care, într-un interval îndelungat de 20 de luni, în perioada mai 2017 – ianuarie 2019, a fost elaborat Planul Urbanistic Zonal – PUZ Sector 3 aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 49/2019.
• PUZ-ul cuprindea reglementări specifice pentru obiectivul de investiții „Cartierul pentru justiție”, inclusiv obligatia de a se elabora un plan urbanistic de detaliu (PUD) pentru acest obiectiv de investiţii, care să stea la baza elaborării Studiului de Fezabilitate din care se extrag indicatorii tehnico economici, în contextul în care aprobarea acestor indicatori reprezintă prima etapă a procedurii de expropriere conform art. 4 alin. (1) litera a) din legea 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.
• Cu toate acestea, PUZ Sector 3 a fost suspendat pentru o perioada de 12 luni prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 66 din 26 februarie 2021, din motive independente și exterioare obiectivului de investiții “Cartierul pentru justiție”, până la finele lunii februarie 2022, cu posibilitatea de prelungire ulterioară.
• În tot acest interval de timp, continuarea realizării obiectivului de investiții este blocată, deoarece nu se poate trece la elaborarea Planului urbanistic de detaliu (PUD) în baza unui plan urbanistic zonal (PUZ) suspendat, implicit nu se pot elabora nici Studiul de Fezabilitate, nici indicatorii tehnico economici și nu se poate astfel declansa nici procedura de expropriere conform legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Totodată, proprietari persoane fizice au semnalat prin petiţii Ministerului Justiției faptul că, în contextul actual, deşi plătesc impozite pe terenurile proprietate privată care vor fi expropriate, nu pot cunoaște când vor fi despăgubiți pentru proprietatea lor, iar compensarea „într-un timp redus, rămâne o frumoasă intenție, fără finalitate”.
• Necesitatea şi oportunitatea proiectului au fost stabilite prin Legea nr. 261 din 30 decembrie 2019 pentru ratificarea Scrisorii de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, „Cartierul pentru justiție”, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 şi la Bucureşti la 6 iunie 2019 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 592 din 12 august 2019 pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada” în „Cartierul pentru Justiţie” şi „proiecte de interes public ale municipiului Bucureşti”, precum şi pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului.
• De asemenea, nu se pot pune în aplicare nici prevederile legii nr. 261 din 30 decembrie 2019 pentru ratificarea Scrisorii de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, „Cartierul pentru justiție”, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 și la Bucureşti la 6 iunie 2019, lege prin care este asigurată până la 31 decembrie 2021 finanţarea pentru pregătirea proiectului de dezvoltare”.

Ordinul Arhitecților s-a opus acestor modificări la vremea respectivă, invocând că un proiect de asemenea anvergură nu poate fi aprobat prin PUD.

Atunci OAR a cerut:

”Un Plan Urbanistic de Detaliu nu poate reglementa, aşa cum prevede și Legea nr.350/2001, organizarea rețelei stradale, organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane, modul de utilizare a terenurilor, dezvoltarea infrastructurii edilitare, statutul juridic şi circulaţia terenurilor, protejarea monumentelor istorice şi servituți în zonele de protecţie ale acestora. Un Plan Urbanistic de Detaliu are doar caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relaţie cu parcelele învecinate. Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior”, a transmis atunci OAR.

Firea l-a acuzat pe Nicușor Dan că blochează proiectul

În luna februarie 2022, fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, l-a acuzat pe actualul primar general Nicușor Dan că a blocat Cartierul Justiției, iar România este la un pas să piardă 250 milioane de dolari de la Banca Mondială. Firea a mai anunțat că premierul Nicolae Ciucă a constituit un comitet interministerial care să deblocheze proiectul, iar ea fost numită să coordoneze acest comitet, în calitate de fost primar general al Capitalei.

• ”Sunt în pericol fonduri importante de la Banca Mondială puse la dispoziție României! Nicușor Dan a reușit să blocheze și „Cartierul Justiției”! Toate eforturile depuse în ultimii ani de specialiștii din Ministerul Justiției, Primăria Capitalei și Consiliul General al Municipiului București sunt la un pas de a fi fost în zadar.
• 250 de milioane de dolari se vor pierde și în loc să avem un complex modern în centrul Bucureștiul rămânem tot cu o groapă insalubră. Nu cred că este vreun bucureștean care să nu cunoască zona Esplanada de pe Bulevardul Unirii, lângă Biblioteca Națională, peste drum de Tribunalul de la „Junior”. Construcția a fost abandonată după ’89 și a devenit o groapă de gunoi în mijlocul orașului.
• Guvernul a aprobat prelungirea perioadei în care poate fi atras avansul de 2,5 milioane de dolari. Banii au fost promiși de către Banca Mondială, prin Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, încă din anul 2019 pentru ca Ministerul Justiției să poată începe lucrările. Cu acești bani trebuie plătite studiile geotehnice, exproprierile, planificat și proiectat managementul proiectului.
• Visul s-a transformat în coșmar dintr-un motiv simplu: Nicușor Dan s-a încăpățânat să suspende Planurile Urbanistice Zonale de sector. Banii nu au putut fi atrași până la sfârșitul anului 2021 pentru că toate documentele pe care Ministerul Justiției le-a obținut până la suspendarea PUZ Sector 3 nu au mai fost valabile.
• Proiectul de 250 de milioane de euro nu mai are reglementare urbanistică, iar certificatul de urbanism emis la sfârșitul lunii septembrie 2021 obligă Ministerul Justiției să obțină un nou Plan Urbanistic de Detaliu pentru Cartierul Justiției.
• Guvernul României, prin Ministerul de Finanțe, a reușit să obțină încă un an pentru atragerea avansului. De săptămâna trecută, s-a decis constituirea unui comitet interministerial care să deblocheze proiectul Cartierul Justiției. Premierul Nicolae Ciucă m-a desemnat să coordonez acest comitet, în calitate de fost primar general al Capitalei.
• Nici o bancă din lume nu va ține sute de milioane de euro blocate cu anii. România și Bucureștiul nu trebuie să rateze această șansă de dezvoltare doar pentru mofturile unui personaj care ocupă vremelnic scaunul de primar”, a spus atunci Gabriela Firea.

​Termenul pentru atragerea avansului este 2023, însă există negocieri cu Banca Mondială și în funcție de pașii făcuți se pot obține amânări, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro.