Berlinezii au respins, la referendum, adoptarea unor obiective climatice mai ambiţioase

Un referendum organizat duminică, la Berlin, şi care ar fi obligat municipalitatea să depună eforturi pentru a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2030, în loc de 2045, a eşuat, a anunţat primarul oraşului, Franziska Giffey, într-un comunicat.

Referendum la Berlin pentru neutralitate climatică până în 2030Foto: Christophe Gateau / DPA / Profimedia

Măsura ar fi forţat noul guvern local conservator să investească masiv în energie regenerabilă, eficienţa clădirilor şi transportul public. Dacă ar fi obţinut suficiente voturi, Berlinul ar fi fost unul dintre puţinele oraşe europene importante cu un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic de a deveni neutru în privinţa emisiilor de carbon în următorii şapte ani, scrie Agerpres.

Rezultatul „arată că majoritatea berlinezilor consideră de asemenea că cererile referendumului nu ar fi putut fi puse în aplicare, nici chiar dacă ar fi fost introduse prin lege”, a spus Giffey.

Uniunea Europeană a lansat anul trecut o schemă pentru a ajuta 100 de oraşe din cadrul şi din afara Uniunii să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2030, dar schema şi sprijinul financiar pe care le oferă nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.

Un test: vor berlinezii o politică climatică mai ambţioasă?

Referendumul a fost un test pentru a vedea dacă germanii, sau cel puţin berlinezii, vor să fie mai ambţioasă politica climatică a Germaniei, care acum îşi propune să facă cea mai mare economie a Europei neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2045.

Activiştii pentru climă care au iniţiat votul au spus că ţinta guvernului este prea departe în viitor pentru a împiedica ca încălzirea globală să depăşească 1,5 grade Celsius. „În acest moment, politica climatică pur şi simplu nu este suficientă pentru a asigura un viitor care merită trăit în oraşul nostru”, a declarat Jessamine Davis, purtător de cuvânt al Climate New Start Berlin.

Spre deosebire de referendumurile anterioare organizate în Berlin, precum cel care cerea exproprierea marilor proprietari sau cel privind nedezvoltarea fostului aeroport Tempelhof, referendumul de duminică ar fi fost obligatoriu din punct de vedere juridic pentru guvernul de la Berlin.

„Berlinului îi lipsesc datele pentru a face acest obiectiv mai realizabil”

Referendumul a avut loc în contextul în care partidul conservator CDU negociază o posibilă coaliţie cu social-democraţii din Berlin, după victoria sa clară într-un scrutin repetat, în care Verzii au ajuns în opoziţie.

Iniţiativa avea nevoie de cel puţin 608.000 voturi favorabile pentru ca rezultatele să fie obligatorii, dar până la ora 20:40 (18:40 GMT), se înregistraseră doar cu puţin sub 441.000 de voturi pentru.

Fiind un oraş cu o populaţie de patru milioane, cu puţine surse de energie regenerabilă în apropiere sau încălzire geotermală, Berlinului îi lipsesc datele pentru a face acest obiectiv mai realizabil, a spus Bernd Hirschl, din partea Institutului de Cercetare în Economie Ecologică.

Cu toate acestea, referendumul a fost o modalitate de a reînvia dezbaterea asupra politicii climatice şi a schimbărilor pe care oamenii trebuie să le accepte pentru a ajunge la neutralitatea climatică, indiferent de termene limită, a declarat Hirschl pentru agenția Reuters. „Pentru că nu este vorba despre 2030. Este vorba dacă vrem sau nu să transmitem un semnal politicienilor”, a adăugat el.