Ce nu spune PNL când vorbește despre comasarea alegerilor. Jumătățile de adevăr din punctajele de partid

Pe final de mandat la Palatul Victoria și în plin scandal legat de banii din PNRR și pensiile speciale, liberalii au relansat în spațiul public tema comasării alegerilor. În picaj în sondaje, liderii PNL fac calcule pentru a-și conserva puterea și de a rămâne la guvernare și anul viitor, care se prevede a fi unul dezastruos pentru partidul condus de tandemul Nicolae Ciucă – Lucian Bode.

Lucian Bode și Nicolae CiucăFoto: AGERPRES

Ideea nu este una nouă, Hotnews.ro a scris despre ea în decembrie anul trecut și la începutul lui martie al acestui an.

Acum pe surse au apărut și scenariile: alegerile locale să fie comasate cu alegerile europarlamentare, alegerile locale cu parlamentarele sau parlamentarele cu primul tur la prezidențiale. Potrivit surselor HotNews.ro însă miza este e fapt comasarea localelor cu parlamentarele, celelalte două variante având fie șanse minime – europarlamentarele trebuie organizate în mai-iunie, înainte de expirarea mandatului primarilor – fie nu aduc niciun avantaj pentru PNL, cum e cazul comasării parlamentarelor cu prezidențialele.

Nicolae Ciucă spune oficial: „Sunt trei rânduri de alegeri, doar trei pot fi discutate într-o asemenea permutare, ca atare nu există acum altă soluţie decât una dintre cele trei. Urmează să discutăm, să vedem ce ne spun specialiştii pe domenii din fiecare partid”.

De ce insistă PNL cu comasarea alegerilor

Miza comasării localelor cu parlamentarele este salvarea PNL de la un dezastru electoral și punerea partidului în poziția de a putea negocia puterea anul viitor cu PSD, în condițiile în care liberalii vor continuarea alianței cu social-democrații.

Primul test electoral din 2024, pe un calendar nemodificat, sunt alegerile europarlamentare. Tradițional, cu excepția lui 2019 când la aceeași dată s-a organizat și referendumul pentru justiție, la alegerile europarlamentare prezența este extrem de scăzută. Dacă până acum acestea erau dominate de partidele mainstream, situația este oarecum diferită. Toate sondajele partidelor prevăd un scor spectaculos al AUR la europarlamentarele de anul viitor. Partidul lui George Simion ar bate la scor PNL, cu șanse reale de a fi al doilea partid după PSD care se menține în studiile sociologice pe primul loc.

În acest context, o revenire a PNL nu poate fi înregistrată decât la alegerile locale. PNL are un atu în fața AUR, are mai mulți primari, care sunt motoarele partidului la alegeri. În aceste condiții, comasarea cu parlamentarele ar aduce PNL în avantaj. Cu primarii la turație maximă, liberalii ar putea să obțină un scor bun și la parlamentare, conservându-și avantajul electoral de la locale. Spre deosebire de PSD, liberalii au pierdut la ultimele runde de alegeri în jur de un milion de alegători între locale și parlamentare.

De exemplu, la alegerile locale din 2020, PNL a obținut 2,6 milioane de voturi pentru primari, 2,5 milioane de voturi pentru consiliile locale și 2,2 milioane de voturi pentru consiliile județene. În schimb, la alegerile parlamentare din același an, PNL a obținut la Camera Deputaților 1,4 milioane de voturi, iar la Senat 1,5 milioane de voturi.

Mai mult, liberalii iau în calcul un „blat” electoral pentru a scoate din joc candidați-surpriză ai USR sau AUR. Astfel, potrivit surselor HotNews.ro, liberalii vor să să-și convingă partenerii de Coaliție să tragă pentru cel mai bine plasat dintre candidații pentru primărie, fie că este de la PNL, fie că este de la PSD. Primele discuții au început chiar cu Primăria Capitalei, fapt care a provocat demisia lui Ciprian Ciucu de la șefia organizației PNL București. Varianta, cu posibilitatea unor liste comune de candidați, este susținută și de lideri ai PSD consultați de libertatea.ro.

Cum încearcă PNL să vândă publicului comasarea alegerilor – jumătățile de adevăr

Calculele electorale sunt însă ținute în spatele ușilor închise. La nivel public, liderii PNL vorbesc despre necesitatea comasării alegerilor invocându-se stabilitatea în contextul războiului din Ucraina, costurile mari pentru cele patru scrutine de la anul – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale – și dorința românilor.

„Este o propunere pe care am discutat-o în ședința de azi și am decis ca la nivelul specialiștilor din partid să se analizeze care sunt elementele de legalitate pentru o astfel de măsură ținând cont că din sondajele efectuate într-o proportie majoritară își doresc reducerea numărului de alegeri. Din experiența a ceea ce s-a petrecut de-a lungul anilor, cu campania și alegerile propriu-zisă, putem să deslușim cât se poate de simplu că activitatea va fi ocupată cu desfășurarea acestui număr foarte mare de alegeri. Dacă va exista posibilitatea legală ca nr de alegeri să fie redus vom veni cu o soluți”, a declarat șeful PNL, Nicolae Ciucă, anunțând un grup de lucru pentru comasarea alegerilor.

Un document intern al PNL, vorbește de faptul că două treimi dintre români și-ar dori cuplarea unor runde de alegeri. De altfel, asta ar reieși dintr-un sondaj prezentat liberalilor de Dan Motreanu, care este însă deocamdată ținut secret.

O parte importantă a comunicării PNL este că desfășurarea alegerilor la date separate ar însemna costuri uriașe pentru buget.

Astfel, în analiza PNL, europarlamentarele din 2019, prezidențialele din 2019, localele și parlamentarele din 2020 au costat în total 516 milioane euro.

„Așadar, organizate separat, aceste patru alegeri ar consuma peste jumătate de miliard de euro din bani publici. Dacă unele dintre ele s-ar organiza la comun, cheltuielile ar fi optimizate și s-ar putea economi aproximativ jumătate din această sumă: aproximativ 260 milioane euro”, se arată în documentul intern al PNL în care se precizează că „cu 260 milioane euro s-ar putea construi 52 km de autostradă la câmpie, 33-37km într-o zonă deluroasă, ori 9-10 km de autostradă montană” și „se poate acoperi jumătate din costul unui spital regional”.

Într-adevăr costul rundelor de alegeri invocate de PNL atât a fost. Ce nu spun liberalii însă este că în 2020 banii alocați pentru alegerile locale și parlamentare au fost de trei ori mai mulți decât în 2016 din cauza măsurilor de siguranță sanitară datorate pandemiei de COVID-19.

Astfel, alegerile locale din 2020 au costat 966.263.000 de lei față de 350.663.000 lei în 2016. Pentru parlamentarele din 2020 s-au alocat 640.355.000 lei șpre deosebire de 224.488.000 lei în 2016. Diferența este de aproape un miliard de lei, adică în jur de 205 milioane de euro. Ținând cont că primul tur al prezidențialelor se poate organiza odată cu parlamentarele, atunci economia ar putea fi în jur de suma invocată de liberali acum ca argument pentru comasare.

O decizie a CCR spune că nu se pot comasa alegerile locale cu parlamentare

Nicolae Ciucă nu este primul premier care vrea comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. A încercat-o și Emil Boc în 2012 însă atunci Curtea Constituțională a spus că nu se poate.

Judecătorii CCR au decis că demersul de a comasa cele două tipuri de alegeri este unul neconstituțional. Judecătorii menționau că prelungirea mandateleor primarilor până la momentul în care parlamentarii își epuizau propriul mandat (diferență de aproximativ 3 luni) este contrară Constituției.

De asemenea aceștia argumentau că numărul mare de buletine de vot, mai exact 6, poate determina dificultăți în exercitarea dreptului de vot care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea acestui drept.

Cât privește motivația că se reduceau cheltuielile, Curtea Constituțională spunea că „nu se pot constitui însă în argumente care să susţină, în orice condiţii, restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau ale unor libertăţi sau care să susţină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept”.

De asemenea, CCR a constatat că o comasare a alegerilor locale și parlamentare duce la încălcarea dreptului de a fi ales, în condițiile în care o persoană nu poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de primar şi pentru un mandat de deputat sau de senator şi nici pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean şi pentru un mandat de deputat sau de senator. (textul integral al deciziei Curții Constituționale AICI)