Românii au început să facă economii la energie / Programele guvernamentale: unul nu merge, iar altul e greoi

Consumul de electricitate al populației a scăzut cu peste 18% în primele două luni ale anului, semn că oamenii au înțeles că acesta este cea mai bună măsură pe care o pot lua pentru a-și ține în frâu facturile.

Factura de energie electricaFoto: Tommaso79 / Dreamstime.com

Românii au făcut aceste economii din proprie inițiativă, întrucât nu există o campanie națională din partea autorităților care să educe oamenii în acest sens. În plus, programele guvernamentale de eficiență energetică sunt puse în stand-by sau întârzie cu anii.

Consumul de energie electrică al populației a scăzut cu 18% în primele două luni ale anului, arată datele Institutului Național de Statistică. Practic, în medie, fiecare român a economisit o cincime din electricitatea pe care o consumă.

Aceasta reprezintă o scădere destul de mare (n-a fost niciodată de două cifre, de obicei indicatorul variază cu plus/minus 2-3% de la an la an), care arată că oamenii au început să facă economii substanțiale la energie, să conștientizeze că acesta este cel mai bun răspuns pe care îl pot avea în fața prețurilor mari la energie.

Mai ales că noi, ca popor, avem o relație specială cu consumul de energie. După ce am primit energie cu rația în perioada comunistă, în anii care au urmat Revoluției ne-am răzbunat utilizând-o din belșug, făcând chiar și risipă. Mulți dinte noi eram obișnuiți, anii trecuți, să ajungem acasă și să aprindem toate becurile din casă, fără să le mai stingem dacă plecam dintr-o camera în alta.

Ei bine, am putut face acest lucru atâta timp cât energia a fost ieftină. Și a fost, pentru că piața de energie a fost reglementată de stat până de curând (1 ianuarie 2021), iar clasa politică a folosit adesea prețul energie ca instrument electoral.

Liberalizarea pieței noastre a coincis însă cu o creștere nemaivăzută a prețului energiei pe tot globul. Guvernele, inclusiv al nostru, au intervenit cu scheme de plafonare a prețului final plătit de populație.

Cum putem reduce consumul

Una dintre cele mai simple metode de a reduce consumul este să conștietizăm că trebuie să facem asta, adică efectiv să fim atenți când aprindem becurile și să le stingem când nu mai avem nevoie, de exemplu când ieșim dintr-o cameră.

O altă metodă este să ne eficientizăm consumul. Adică să utilizăm becuri economice și aparatură din clasă energetică superioară, A sau A+, să folosim cât mai mult lumina naturală, să ne izolăm locuința pentru a avea un echilibru cât mai mare între temperaturile de iarnă și de vară.

În ultimii doi ani, de când prețul energiei a început să crească vertiginos, autoritățile statului au analizat tot felul de soluții pentru plafonarea prețului, însă nu a venit, în paralel, și cu un plan solid de măsuri pentru a eficientiza consumul la nivel național.

Ministerul Mediului a avut o încercare de a demara programul Rabla pentru becuri, unde oamenii ar fi primit becuri economice în locul celor clasice. După ce l-au anunțat, autoritățile au ajuns la concluzia că este prea greu de implementat, pentru că prea multe persoane ar putea solicita înlocuirea becurilor. Prin urmare, programul a fost pus în stand-by.

Oamenii nu mai au încredere

Un alt program inițiat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) este Casa Eficientă Energetic, unde beneficiarilor li se decontează 60% (maximum 70.000 de lei) din valoarea investițiilor în lucrări de eficientizare energetică a casei. Numai că și aici lucrurile merg extrem de greu.

Simona B., una dintre persoanele înscrise în program, a povestit pentru Hotnews.ro că a durat trei ani de la depunerea proiectului până la semnarea lui, iar una dintre cele mai mari probleme este că angajații AFM nu răspund la solicitările de clarificare a situației.

“Am depus proiectul în septembrie 2020, imediat după lansarea programului. După un an și două luni, în noiembrie 2021, s-a publicat pe site-ul AFM rezultatul analizei dosarului, care a fost respins (o neconcordanță între raportul de audit energetic și cererea de finanțare). Am depus contestație în noiembrie 2021, contestația a fost admisă, iar rezultatul a fost publicat in aprilie 2022”, spune ea.

Simona a întrebat atunci la AFM când urmează să semneze contractul. După două luni, în iunie, i s-a răspuns pe mail ca în acel moment contractul era în curs de redactare și urmează să-i fie trimis pentru semnare.

“Din iunie până în octombrie am trimis mailuri, am sunat la AFM, am cerut clarificări legate de cheltuielile eligibile, am întrebat despre contract, nu ni s-a răspuns nimic. În octombrie am cerut o audiență la președintele AFM și, abia in urma acestei solicitări, am primit contractul pe mail pentru a-l semna la sfârșitul lui octombrie 2022. Am depus contractul semnat la AFM la începutul lui noiembrie 2022 și urma să îl primim semnat de AFM, datat și cu număr de înregistrare, întrucât, în funcție de data semnării contractului curge termenul de executare a lucrărilor”, a mai povestit ea.

După alte telefoane și mailuri, Simona a primit în sfârșit contractul semnat și cu număr de înregistrare în martie 2023. “Nici nu vrem sa ne gândim cât va dura pana primim banii dupa depunerea cererii de finanțare”, spune ea.

Toate aceste întârzieri și ignorări din partea autorităților duc la erodarea încrederii oamenilor, care până la urmă se lasă păgubași și nu mai aplică la astfel de programe guvernamentale.

Pericol de infringement pentru România

În plus, eficiența energetică este o problemă de țară care ne poate atrage într-o nouă procedură de infringement din partea Comisiei Europene.

După ce, în trecut, am mai avut probleme cu atingerea țintelor de eficiență energetică asumate în fața Comisiei Europene, România a fost avertizată din nou, la începutul acestui an, de către Executivul comunitar. Comisia a cerut țării noastre să prezinte un raport complet cu privire la îndeplinirea obiectivelor de eficiență energetică pentru 2020.

Cine a sfătuit oamenii să facă economii a fost sancționat

În această perioadă de prețuri mari la energie, nu am văzut în România o campanie guvernamentală, susținută la nivel național, care să educe oamenii să economisească energie, nici spoturi tv, online sau radio, nici pliante în cutiile poștale, nici declarații repetate care să le intre oamenilor în cap.

Mai mult, în trecut, când unii lideri sau experți din sector au avut astfel de îndemnuri către populație în declarațiile publice, aceștia au fost aspru taxați politic și de către opinia publică.

Ne aducem aminte de un președinte ANRE, Petru Lificiu, care a fost demis din această funcție, în anul 2012, după următoarea declarație: “O creştere cu 5% (a facturii – n.r.) la sfârşitul lunii nu înseamnă nimic. Adică înseamnă să nu uităm becul aprins în baie când plecăm la serviciu”, declarație catalogată la acea vreme ca fiind arogantă.

Nici Eric Stab, directorul general al Engie România, nu a scăpat de critici când a declarat, acum doi ani: “Dacă românii ar reduce temperatura în casă iarna de la 23 la 21 de grade, ar economisi 15% din energie”.

O încercare de conștietizare a beneficiilor eficienței energetice a avut-o și fostul vicepreședinte al ANRE Zoltan Nagy-Bege.

„Am mai spus-o, dar o repet, pentru că trebuie să ne intre în subconştient. Părerea mea este că, în România, cea mai importantă barieră în calea eficienţei energetice este chiar preţul energiei, care este foarte, foarte mic în România, astfel că românii nu sunt stimulaţi să ia măsuri de eficienţă energetică. Oricât de ieftină ar fi energia, tot este mai scumpă decât cea mai ieftină, adică cea neconsumată”, spunea el în 2019.

Nagy a subliniat că trebuie să existe acţiuni de conştientizare a consumatorilor şi de pregătire a lor pentru perioada când prețurile nu vor mai fi reglementate de stat, aceasta fiind doar o chestiune de timp.

O altă voce care a atras atenția asupra acestui lucru, mai recent, este cea a lui Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

“Aceste preţuri mari nu vor dispărea. Va trebui să învăţăm să trăim cu preţuri mari la energie”, spunea Chirițoiu acum doi ani.

“Noi, România, nu putem influenţa preţul din piaţa europeană, dar putem lua măsuri pentru a reduce impactul negativ al acestor creşteri de preţuri. Când vine ploaia, nu o poţi opri, dar poţi să deschizi umbrela”, a adăugat el.

Chirițoiu a fost chemat în Comisia economică din Senat să dea explicații cu privire la această declarație.

Sursă foto: Dreamstime.com