​UE sancționează 7 persoane cu cetăţenie moldoveană, între care Ilan Şor şi Vlad Plahotniuc, pentru destabilizarea Rep. Moldova. MAE: România a ajutat la întocmirea listelor

Miniştrii de externe din statele membre UE au adoptat marţi prima listă de sancţiuni, ce cuprinde cinci nume, aplicate unor persoane pentru a contracara acţiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Vlad PlahotniucFoto: Vadim Ghirda / AP – The Associated Press / Profimedia

Este un nou regim de sancţiuni, creat la propunerea ministrului român de externe, Bogdan Aurescu. De asemenea, alte două persoane din Republica Moldova au fost adăugate pe lista celor sancţionate pentru acţiuni ilegale ce ameninţă Ucraina.

Consiliul UE a impus marţi măsuri restrictive împotriva a şapte persoane în cadrul a două regimuri de sancţiuni distincte: un regim recent instituit care vizează persoanele responsabile de acţiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să ameninţe suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova şi un regim care vizează acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

Decizia a fost publicată marţi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar în legătură cu acţiunile de destabilizare a Republicii Moldova sunt vizate cinci persoane: Ilan Şor, Vladimir Plahotniuc, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc şi Igor Ceaika.

Într-un comunicat, Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, arată că „Republica Moldova este una dintre ţările cele mai afectate de consecinţele invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina. Există încercări serioase, sporite şi continue de destabilizare a ţării. Listele (adoptate marţi – n.r.) transmit un semnal politic important privind sprijinul UE pentru Moldova în actualul context dificil. Poziţia UE rămâne fermă: vom continua să luăm măsuri drastice împotriva celor care destabilizează vecinătatea noastră directă”, spune Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate a blocului comunitar.

CE LI SE REPROŞEAZĂ PERSOANELOR SANCŢIONATE

Pachetul de măsuri este menit să abordeze, pe de o parte, situaţia internă sensibilă din Moldova şi încercările de destabilizare a ţării şi, pe de altă parte, implicarea unor cetăţeni moldoveni în eforturile de subminare a integrităţii teritoriale a Ucrainei prin sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei, explică Josep Borrell.

Persoanele sancţionate sunt politicieni şi oameni de afaceri cu cetăţenie moldovenească sau rusă care s-au implicat în activităţi destabilizatoare. Unele dintre ele sunt legate de cazul „Fraudei bancare” (furtul miliardului – n.r.), care a dus la pierderi uriaşe pentru bugetul moldovean. Alţii sunt legaţi de eforturile orchestrate de Kremlin pentru a destabiliza Moldova, de exemplu prin planificarea de demonstraţii violente, comportament financiar necorespunzător, export neautorizat de capital şi sprijin pentru proiectele Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

CE RISCĂ PERSOANELE SANCŢIONATE

Toate persoanele incluse pe listă fac obiectul unei îngheţări a activelor, iar cetăţenilor şi societăţilor din UE le este interzis să le pună la dispoziţie fonduri. În plus, acestea fac obiectul unei interdicţii de călătorie, care le interzice să intre sau să tranziteze teritoriile UE, precizează Josep Borrell.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat în mod vizibil de la începutul războiului rusesc de agresiune împotriva Ucrainei şi reprezintă o ameninţare directă la adresa stabilităţii şi securităţii frontierelor externe ale UE. UE rămâne neclintită în sprijinul său faţă de Republica Moldova, rezistenţa, securitatea, stabilitatea, economia şi aprovizionarea cu energie a acesteia, în faţa activităţilor destabilizatoare ale actorilor externi, dă asigurări şeful diplomaţiei UE.

La cererea Moldovei şi la propunerea României, UE a stabilit la 28 aprilie un cadru pentru măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acţiunilor care subminează sau ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea sau securitatea ţării.

CINE SUNT PERSOANELE SANCŢIONATE

Ilan Mironovici Şor, născut în 1987, este om de afaceri şi preşedinte al partidului politic ŞOR, iar în prezent s-a refugiat în Israel, având şi cetăţenie israeliană.

UE spune că el este implicat în finanţarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova şi în incitarea la violenţă împotriva opoziţiei politice. Partidul ŞOR, pe care îl conduce Ilan Şor, este implicat în plata şi instruirea persoanelor pentru a provoca dezordine şi tulburări în timpul protestelor din Republica Moldova.

Printr-o decizie din 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat pe Ilan Şor, pentru fraudă şi spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”, la 15 ani de închisoare şi la confiscarea de bunuri în valoare de 254 de milioane de euro. Fondurile provenite din această fraudă bancară la scară largă şi legăturile cu oligarhi corupţi şi entităţi cu sediul la Moscova au fost şi sunt încă folosite, potrivit autorităţilor din Republica Moldova, pentru a crea în mod artificial tulburări politice în ţară.

Acţiunile sale îndreptate spre subminarea democraţiei în Republica Moldova includ furnizarea de fonduri ilegale pentru a sprijini activitatea politică pro-Kremlin în Republica Moldova. Un exemplu de utilizare a acestor fonduri este organizarea de proteste şi mitinguri violente, în principal în capitala Chişinău, cu ajutorul protestatarilor plătiţi de Partidul ŞOR, pe parcursul anilor 2022 şi 2023.

Prin dirijarea şi planificarea demonstraţiilor violente şi prin gravele sale abateri financiare privind fondurile publice şi exportul neautorizat de capital, Ilan Şor este responsabil de acţiuni care subminează şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea şi securitatea în Republica Moldova – se arată în decizia publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Vladimir Gheorghe Plahotniuc, născut în 1965, cunoscut şi sub numele de Vladimir Ulinici şi Vladislav Vladimir Novak, este om de afaceri şi politician, cu cetăţenie moldoveană, română şi rusă.

Vladimir Plahotniuc face obiectul a numeroase proceduri penale în Republica Moldova în legătură cu infracţiuni legate de deturnarea de fonduri de stat ale Republicii Moldova şi transferul ilegal al acestora în afara Republicii Moldova. El a fost acuzat în Republica Moldova în dosarul „Frauda bancară”, ale cărui efecte economice afectează încă ţara. De asemenea, este cercetat pentru mituirea fostului preşedinte al Republicii Moldova cu o geantă cu bani în schimbul unor favoruri politice.

Prin gravele abateri financiare privind fondurile publice şi prin exportul neautorizat de capital, Vladimir Plahotniuc este responsabil de acţiuni şi de punerea în aplicare a unor politici care subminează şi ameninţă democraţia, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova, prin subminarea procesului politic democratic din Republica Moldova şi prin gravele abateri financiare privind fondurile publice.

Gheorghe Petru Cavcaliuc, născut în 1982, este fost şef-adjunct al Inspectoratului General de Poliţie din Republica Moldova, devenit politician, preşedinte al Partidului „Acasă Construim Europa” (PACE). Este cunoscut pentru că a organizat şi a participat la protestele violente din 20 octombrie 2022, alături de Ilan Şor. El şi-a folosit legăturile din cadrul Inspectoratului General de Poliţie pentru a recruta foşti ofiţeri de poliţie şi a creat un grup paramilitar pentru a-i „proteja” pe demonstranţii violenţi de guvernul Republicii Moldova. În acest context, el a fondat un aşa-numit „guvern din umbră” cu scopul de a înlocui guvernul ales în mod democratic al Republicii Moldova.

Prin conducerea şi planificarea demonstraţiilor violente, Gheorghe Cavcaliuc este responsabil de acţiuni care subminează şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea şi securitatea în Republica Moldova.

Marina Tauber, născută în 1986, este din martie 2019 deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Ea este vicelider al Partidului ŞOR şi deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Ea a fost inculpată în dosarul „Fraudă bancară” şi face obiectul unei anchete în două dosare penale în Republica Moldova legate de finanţarea ilegală din partea unui grup infracţional organizat şi de falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului ŞOR.

La 20 decembrie 2022, procurorii au efectuat mai multe percheziţii în legătură cu cazul finanţării ilegale a partidului lui Ilan Şor. Autorităţile Republicii Moldova au identificat atunci bani care, potrivit procurorilor, urmau să fie utilizaţi pentru organizarea protestelor antiguvernamentale şi remunerarea participanţilor la aceste manifestaţii.

În 2023, au fost confiscate cuţite, substanţe inflamabile şi pumnale în urma unor proteste organizate de Mişcarea Populară, din care face parte Partidul ŞOR. S-au înregistrat violenţe şi altercaţii între poliţie şi manifestanţi, unde au fost reţinute 54 de persoane, inclusiv minori. Potrivit Inspectoratului General de Poliţie al Republicii Moldova, Marina Tauber s-a numărat printre principalii organizatori ai protestelor Partidului ŞOR şi ale Mişcării Populare.

Potrivit Procuraturii Anticorupţie din Republica Moldova, aceasta a folosit instrumente speciale de comunicare pentru a da instrucţiuni directe preşedinţilor şi vicepreşedinţilor birourilor teritoriale ale Partidului ŞOR din ţară cu privire la modul de aducere a oamenilor la manifestaţii, organizarea transportului şi modul de primire a banilor pentru remunerarea oamenilor.

Prin dirijarea şi planificarea demonstraţiilor violente şi prin gravele abateri financiare privind fondurile publice şi exportul neautorizat de capital, Marina Tauber este responsabilă de acţiuni care subminează şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea şi securitatea în Republica Moldova.

Igor Iurievici Ceaika, născut în 1988, este om de afaceri, cetăţean rus, responsabil de direcţionarea de bani în sprijinul proiectelor Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) care vizează destabilizarea Republicii Moldova. El a jucat rolul de „puşculiţă” a Rusiei, canalizând bani către activele FSB din Republica Moldova pentru a aduce ţara sub controlul Kremlinului. Prin gravele sale abateri financiare privind fondurile publice, Igor Ceaika este responsabil pentru sprijinirea unor acţiuni care subminează şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea şi securitatea în Republica Moldova.

Pe de altă parte, în cadrul sancţiunilor care vizează acţiuni în Ucraina, este trecut pe listă şi Aleksandr Kalinin, născut în 1977, cu cetăţenie rusă şi moldoveană, liderul Partidului Regiunilor din Moldova şi preşedinte al organizaţiei publice interregionale Congresul Diasporei Moldoveneşti. De la începutul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei, el a călătorit în zonele ocupate din estul Ucrainei şi a oferit sprijin forţelor militare ruse. În plus, el a promovat în mod public simbolurile ruseşti ale invaziei Ucrainei şi acţiunile ruseşti în estul Ucrainei. Prin urmare, acesta este responsabil pentru sprijinirea acţiunilor şi politicilor care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

Grigore Caramalac, născut în 1965, este om de afaceri cu dublă cetăţenie, rusă şi moldoveană. Este preşedinte al Fundaţiei IFAVIS şi vicepreşedinte al Federaţiei Ruse de Lupte Libere. precum şi asistent al senatorului pentru regiunea Kursk Aleksandr Briksin.

Grigore Caramalac exercită controlul asupra Fundaţiei IFAVIS (din Federaţia Rusă), prin intermediul căreia s-a implicat în organizarea de evenimente patriotice şi sportive în teritoriile ocupate din estul Ucrainei, cu sprijinul autorităţilor de ocupaţie. Prin urmare, acesta este responsabil pentru sprijinirea acţiunilor şi politicilor care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

REACŢIA MAE ROMÂN

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu salută adoptarea, la 30 mai 2023, de către Consiliul Afaceri Generale al UE, a primelor listări de persoane sancţionate în baza noului regim de sancţiuni al UE pentru contracararea acţiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, creat la propunerea ministrului român de externe şi înaintată ca propunere la reuniunea Consiliului de Afaceri Externe din februarie 2023.

România a deţinut un rol central în crearea acestui regim de sancţiuni al UE, precum şi în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE şi a instituţiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancţiuni UE de până acum, arată MAE de la Bucureşti într-un comunicat.

„România are un interes major în implementarea acestui regim de sancţiuni şi a listărilor de persoane în baza acestuia, din considerente care privesc inclusiv asigurarea securităţii, rezilienţei şi stabilităţii în Vecinătatea Estică în ansamblul său, fiind, de asemenea, o măsură care va spori securitatea României şi a cetăţenilor ei. România rămâne un susţinător ferm al parcursului european al Republicii Moldova şi continuăm să sprijinim activ ancorarea sa fermă şi ireversibilă în valorile democraţiei şi statului de drept’’, a transmis ministrul Bogdan Aurescu.

Listele cu persoane sancţionate au fost publicate în ajunul celui de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, care este găzduit joi de Chişinău.

„Crearea acestui regim de sancţiuni se înscrie în seria de acţiuni politico-diplomatice iniţiate de România în sprijinul Republicii Moldova, printre care sunt de amintit: obţinerea, în 2022, prin demersuri la cel mai înalt nivel, a deciziei Consiliului European de acordare a statutului de candidat la aderarea la UE; crearea, în 2022, a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, la iniţiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu împreună cu omologii săi din Germania şi Franţa, care a adunat deja fonduri substanţiale pentru Republica Moldova şi acordă sprijin prin grupurile sale de lucru pentru procesul de reformă pentru aderare; crearea Misiunii de Parteneriat UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) prin decizia Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023 şi lansată la Consiliul Afaceri Externe din 22 mai 2023, MAE român obţinând ca aceasta să fie condusă de un diplomat român – Misiunea civilă vizează sporirea rezilienţei sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniul gestionării crizelor şi al ameninţărilor hibride, inclusiv în ceea ce priveşte securitatea cibernetică şi acţiunile de dezinformare; şi multe altele”, punctează MAE român.

UE ÎŞI DUBLEAZĂ AJUTORUL FINANCIAR PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

Consiliul UE a decis, de asemenea, marţi să dubleze valoarea sprijinului financiar al UE pentru Republica Moldova, până la un total de 295 milioane de euro (324,74 milioane de dolari), a anunţat preşedinţia suedeză a UE.

Decizia vine în timp ce UE încearcă să înăbuşe sentimentele pro-ruseşti din anumite părţi ale Moldovei.

„Moldova poate continua să se bazeze pe UE. Vom continua să sprijinim Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar. Având în vedere circumstanţele actuale, este adecvat să dublăm fondurile pe care le punem la dispoziţia Moldovei”, a declarat ministrul suedez de finanţe, Elisabeth Svantesson, într-un comunicat.