Variantele puse pe masă de PSD și PNL pentru a acoperi gaura bugetară. Unde se despart „viziunile” social-democraților și liberalilor și la ce s-au înțeles

Marian Neacșu, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, la GuvernFoto: AGERPRES

În ședințele anterioare de Coaliție PSD și PNL s-au discutat o serie de măsuri fiscale dar fără a se lua o decizie finală. Există însă un consens pe unele propuneri, susțin sursele citate.

Liberali susțin că nu vor fi de acord sub nicio formă cu majorări de taxe și impozite, prim-vicepreședintele Rareș Bogdan susținând că sunt „două viziuni” care privesc „statul gras” și „presiunea pe mediul privat”.

Ce măsuri fiscale propune PSD

În Coaliție PSD a propus două măsuri care s-au agreat cu liberalii:

• supraimpozitarea sumelor de transfer în cazul companiilor care își externalizează profitul afară sau în off shore. Aici taxa ar fi de 15%
• impozitarea cu 1% pentru proprietăților rezidențiale în valoare de peste 500.000 de euro

Nu există însă în prezent mai multe detalii în ceea ce privește cum vor fi identificate proprietățile care depășesc suma de 500.000 de euro.

De asemenea în Coaliției au fost mai fost discutate variantele:

• majorarea impozitelor pe dividente de la 8% la 10%
• microintreprinderile care depășesc rata de profitabilitate de 30% să se introducă un impozit de 1% pe cifra de afaceri.
• reducerea plafonului la microintreprinderi cu mai multe variante 250.000 euro

Aceste măsuri au creat au creat discuții aprinse între PSD și PNL și nu există un consens politic până în prezent.

Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan susține că PNL nu va fi de acord cu majorări de taxe şi impozite, dar că pot discuta despre scoaterea unor facilităţi.

El a explicat că „sunt două viziuni, o viziune care spune că statul trebuie să rămână gras şi toţi cei care lucrează la trebuie să fie de neatins, ba dacă se poate să mai primească nişte privilegii, şi presiunea să fie numai pe mediul privat, pe companiile private”.

„PNL nu va fi de acord cu majorări de taxe şi impozite, putem discuta despre scoaterea unor facilităţi, putem discuta despre eficientizare şi aici mă refer la reducerea unor poziţii, ca de exemplu 11 direcţii diferite care se ocupau de persoanele vulnerabile (..) cum nu cred că funcţionarii publici din înalta administraţie sunt conştiincioşi cu toţii, aşa cum cred că sunt şi oameni conştiicioşi, foarte buni, indiferent că sunt la stat sau la privat. Trebuie să eficientizăm, să avem o administraţie mai suplă, cum s-a făcut în Franţa sau Italia şi noi, aici, să încercăm să facem nişte chestiuni legate de eficientizare, de reducere a aparatului ultra stufos bugetar de la nivel central”, a declarat prim-vicepreşedintele PNL, citat de news.ro.

Rareș Bogdan mai spune că că „în momentul în care discuţi despre o impozitare a veniturilor peste cel al preşedintelui este o chestiune de viziune greşită cu privire la modul în care încercăm să aducem banii la buget”.

„Dacă ne gândim să reducem plafonul la microintreprinderi trebuie să ne gândim că afectăm 380.000 aproape 400.000 de microîntreprinderi şi acest lucru este inacceptabil, deja a fost scăzut de la 1 milion la 500.000. (..) Am scăzut impozitul pe dividente, nu cred că este momentul să ducem lumea în zona gri, sau să îşi ascundă profiturile”, a precizat Rareş Bogdan.

„Să ne uităm puţin la vicii şi să ne gândim că nu putem să punem jugul, biciul doar pe zona privată care a suportat un sistem bancar deficitar care trebuie să împrumute statul în defavoarea privatului. Noi avem un sistem bancar românesc care împrumută într-o veselie statul român pentru că statul român plăteşte nişte dobânzi extrem de mari şi siguranţa este totală. Aici trebuie să intervină domnul Mugur Isărescu şi BNR care să regleze lucrurile pentru că este stagnată piaţa. Nu cred că atunci când te gândeşti să iei facilităţi de la constructori, să te gândeşti în acelaşi moment, să le creşti şi salariul minim pe economie la 4.500 de lei. Asta e culmea, le iei cu o mână şi după aia le mai dai şi o palmă”, a mai subliniat prim-vicepreşedintele PNL.

Ce măsuri fiscale propune PNL

• menținerea unui TVA de 9% la alimente și la medicamente
• creșterea TVA de la 9% la 19% pentru restaurante
• creșterea taxei pe zahăr și sucurile carbogazoase
• creșterea taxelor pentru licențele la jocuri noroc
• creșterea taxelor pentru alcool și tutun
• creșterea TVA la 19 % la hrana pentru animale
• plata CASS pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară

O altă măsură discutată în Coaliție a fost despre eliminarea voucherelor de vacanță.

„Au fost doar discutii generale fără vreo finalitate. Oricum nu a fost vorba sa fie tăiate pentru toți bugetarii , doar pentru cei cu peste 5.000 de lei salariu net sau sa se dea doar în extra sezon( 15 iunie – 1 iulie si 1 sept – 15 sept). Are dreptatea lui și mediul de afaceri când zice că nu este Normal ca un bugetar din București, care are 7000 de lei salariu sau mai mult , să primească tichete de vacanța iar unul care muncește la privat si primește 3500 de lei ( si acesti oameni sunt munciți din greu și țin țara cu taxe ) să se uite la bugetari bogați cum primesc vacanțe de la stat”, a explicat un lider PNL pentru HotNews.ro.

Potrivit surselor HotNews.ro, conform calculelor făcute de ministerul Finanțelor măsurile fiscale de mai sus s-ar aplica de la 1 septembrie și ar aduce o colectare la bugetul de stat de aproximativ 10 miliarde de lei până la sfârșitul anului 2023.

Drulă: Ciolacu şi Ciucă se joacă de-a „ţopăiala fiscală”; soluţia corectă e oprirea risipei

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, îi acuză pe liderii PSD şi PNL că se joacă de-a „ţopăiala fiscală” şi subliniază că este necesară oprirea risipei, nu creşterea taxelor şi impozitelor.

„Oare preşedintele României se uită la televizor zilele acestea? Să vadă ştirile despre guvernul său PSD-PNL care anunţă în fiecare zi noi creşteri de taxe şi impozite? Asta este stabilitatea promisă de Iohannis, pe care o livrează Ciolacu”, scrie liderul USR, pe Facebook.

El menţionează că populaţia nu beneficiază de stabilitate, ci doar „politrucii instalaţi în funcţii publice”, pensionarii speciali şi „firmele de casă” care câştigă contracte cu dedicaţie.

„E stabilitate doar pentru politrucii instalaţi în funcţii publice şi plătiţi cu zeci de mii de euro pe lună, e stabilitate pentru pensionarii speciali care încasează tot mii de euro pe lună, e stabilitate pentru firmele de casă care câştigă în continuare contracte cu dedicaţie de la PSD şi PNL Nu e stabilitate pentru români! Oamenii nu ştiu cum să îşi mai chibzuiască banii, în timp ce Ciolacu şi Ciucă se joacă de-a ‘ţopăiala fiscală’. Soluţia corectă este oprirea risipei, nu taxarea oamenilor care muncesc şi plătesc taxe şi impozite”, adaugă Cătălin Drulă.