„Îndreptarea unor greșeli de tip eroare materială”. Ministerul Educației explică de ce a tăiat din PNRR unele măsuri, precum investiții în școli

Ministerul Educației explică, într-un comunicat de presă, motivul pentru care au fost tăiate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) o serie de investiții, printre care: modernizarea unor laboratoare de informatică, înființarea serviciilor complementare de educație timpurie și numărul de școli beneficiare ale Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS).

ScoalaFoto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comunicatul de presă de la Ministerul Educației vine în contextul în care Edupedu.ro a scris că „dispar peste 1.800 de laboratoare de informatică dotate cu tehnologie, 330 dintre școlile care ar fi trebuit să fie dotate prin PNRAS și 10% dintre școlile care ar fi trebuit renovate. Jumătate dintre microbuzele electrice școlare, prevăzute în PNRR sunt scoase din plan”.

Reprezentanții ministerului spun că au propus modificări „raportate la nevoia reală din teritoriu”, pe baza celor mai recente nevoi și date strânse, care, la momentul depunerii PNRR, erau diferite.

„Astfel, ajustările propuse de Ministerul Educației pot fi încadrate în două categorii:

• 1. Îndreptarea unor greșeli de tip eroare materială (ex.: traduceri din limba engleză sau de coerență legislativă), ajustarea unor termene în concordanță cu măsurile din noile legi ale învățământului (ex.: reforma guvernanței în urma intrării în vigoare a prevederilor legislative din Legea învățământului preuniversitar, promulgată în data de 4 iulie 2023), dezvoltarea platformei de evaluare online a competențelor elevilor în acord cu noile termene asumate pentru elaborarea, finalizarea, aprobarea și aplicarea planurilor-cadru și a programelor școlare pentru învățământul preuniversitar, prin Graficul activităților privind curriculumul național.
• 2. Modificări de natură obiectivă în cadrul art.18 și art. 21 din Regulamentul european 241/2021, mai precis ajustarea unor indicatori în conformitate cu aplicarea indicelui privind creșterea prețurilor și în conformitate cu nevoia reală din teritoriu”, se arată în comunicatul de presă.

Ținte neatinse

Astfel, susțin reprezentanții Ministerului Educației, s-a propus „ajustarea țintelor și jaloanelor care nu au fost atinse în urma apelurilor de proiecte deja lansate și al căror calendar a fost deja extins de mai multe ori”.

De exemplu, în cazul laboratoarelor de informatică, după apelul de proiecte, a reieșit faptul că numărul inițial estimat de Ministerul Educației era mult prea mare pentru nevoia din teritoriu, se arată în comunicatul de presă.

• „În acest caz, în urma apelului de proiecte, a reieșit că nevoia locală a fost mai mică decât estimarea inițială a Ministerului Educației, în principal ca urmare a multiplelor finanțări de care au beneficiat școlile în perioada pandemiei pentru asigurarea necesarului de echipamente IT.

• Prin urmare, în urma centralizării nevoii reale transmise de unitățile de învățământ, prin cererile de finanțare depuse în cadrul apelului de dotări, Ministerul Educației a solicitat ajustarea jaloanelor în conformitate cu proiectele depuse, astfel încât alocarea financiară să poată fi utilizată prin raportare la nevoia reală la momentul deschiderii apelurilor de proiecte, nu la momentul estimărilor făcute la data depunerii Planului de Redresare și Reziliență (ex.: de la 5.200 de laboratoare estimate inițial la minimum 4.350)”, conform aceleiași surse.

Serviciile complementare de educație timpurie: de la 412 la 90

Deși inițial Ministerul Educației a estimat că va fi nevoie de peste 400 de servicii complementare de educație timpurie, realitatea a arătat că interesul este mult mai mic.

„Reducerea țintei pentru înființarea serviciilor complementare de educației timpurie de la 412 la minimum 90. Noua valoare a țintei corespunde proiectelor depuse (99), în urma mai multor întâlniri cu potențialii beneficiari și a extinderii calendarului de depunere de mai multe ori. Între, 2020 – 2021 ținta a fost estimată la 412 servicii complementare dedicate exclusiv localităților izolate/dezavantajate”, au mai transmis reprezentanții Ministerului Educației.

Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar

În ceea ce privește numărul școlilor în care se va implementa Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), în comunicatul de presă se precizează că, având în vedere creșterea prețurilor, grantul pentru școli a fost mărit de la 200.000 la 300.000 de euro.

• „Menționăm că în runda I a Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar au fost depuse 1.409 proiecte, iar în runda a II-a au fost depuse 693 de proiecte, deși apelul de proiecte a fost prelungit de două ori. Totodată, Ministerul Educației are în vedere relansarea rundei a II-a a PNRAS după finalizarea evaluării proiectelor depuse din sesiunea iunie-iulie 2023, cât și lansarea unui apel de proiecte dedicat școlilor mici, sub 40 de elevi la gimnaziu, pentru care a fost pus deja în consultare publică Ghidul solicitantului, în vederea sprijinirii consolidate a acestor unități de învățământ din punct de vedere administrativ, astfel încât fiecare potențial beneficiar să fie parte din acest proiect de reducere a abandonului școlar”, conform aceleiași surse.

Achiziționarea microbuzelor școlare

Când vine vorba despre achiziționarea microbuzelor școlare verzi, cei de la Ministerul Educației precizează că s-au modificat costurile de achiziție, pentru că s-a schimbat și tipul microbuzelor de care este nevoie în teritoriu.

• „În cadrul Investiției 10 – Achiziționarea de microbuze verzi, estimarea țintei inițiale (3.200) la momentul depunerii PNRR-ului s-a făcut prin raportare la costurile de achiziție a unor microbuze electrice cu un număr de 8+1 locuri. Anterior lansării apelului „Microbuze electrice pentru elevi”, Ministerul Educației a realizat o analiză de nevoi cu sprijinul autorităților publice locale pentru identificarea localităților care au nevoie de microbuze școlare.

• În urma acestei analize a rezultat că UAT-urile solicită, pentru a răspunde nevoilor specifice ale comunității, în proporție mult mai mare, finanțare pentru microbuze de 16+1 locuri și, în unele situații, microbuze cu peste 16+1 locuri.

• Prin urmare, costurile autovehiculelor de transport au fost cel puțin duble față de estimarea realizată inițial. Totodată, Ministerul Educației a propus actualizarea țintei prin raportarea la numărul de beneficiari (copiii care vor beneficia de transport școlar rămân aceiași, însă vor fi grupați în microbuze cu o capacitate mai mare de locuri). Menționăm faptul că, în ultimul an, Ministerul Educației a încercat să identifice surse de finanțare suplimentare pentru a satisface cât mai mult nevoia din teritoriu, astfel încât bugetul inițial de 200 de milioane de euro dedicat acestei ținte a fost mărit cu încă 50 de milioane de euro, plus cofinanțarea consiliilor județene în valoare de peste 7 milioane de euro”, se mai arată în comunicatul de presă.

Conform Ministerului Educației, peste 3,6 miliarde de euro din PNRR se vor îndrepta spre domeniul educației.