România, printre statele codașe la calitatea muncii (raport)

Calitatea locurilor de muncă din UE este de departe cea mai scăzută din Grecia, urmată de Polonia, Bulgaria și România, arată un Raport al Institutului Sindical European (ETUI).

Muncitori straini in BucurestiFoto: HotNews.ro / Adrian Vasilache

Țările cu o calitate a locurilor de muncă sub media UE sunt cele din Europa centrală, de est și de sud, ceea ce demonstrează diviziunile regionale persistente în Europa.Pe de altă parte, Danemarca, Suedia și Țările de Jos notează cele mai bune rezultate privind calitatea locurilor de muncă.

Mărimea și direcția decalajului de gen în indicele general al calității locurilor de muncă diferă substanțial de la o țară la alta.În doar opt țări din UE, femeile obțin scoruri mai mici decât bărbații.Cel mai pronunțat avantaj pentru femei este în Grecia, Estonia, Slovacia și Cipru, în timp ce decalajul în favoarea bărbaților este cel mai proeminent în Italia, Finlanda, Luxemburg și Țările de Jos.

Predictibilitatea veniturilor

În Bulgaria, predictibilitatea câștigurilor sunt de departe cele mai proaste din UE, urmată de România și Grecia.Performanții medii, sub sau aproape de media UE, tind să fie țări din Europa centrală, de est și de sud.

De exemplu, la calitatea venitului, care depinde de predictibilitate (capacitatea de a-ţi prezice venitul pentru următoarele trei luni) și de caracterul adecvat al venitului (la nivelul gospodăriei), Grecia se află pe a treia cea mai proastă poziţie, performanțe mai slabe având doar Bulgaria și România.

În realizarea sondajului au mai fost luate în calcul forma de angajare, timpul și condițiile de muncă. Au fost analizate procentele de angajare temporară involuntară, angajare involuntară cu fracțiune de normă și siguranța locului de muncă.

Timpul de lucru și echilibrul dintre viața profesională și viața privată

Timpul de lucru și echilibrul dintre viața profesională și viața privată măsoară nu numai măsura în care munca depășește orele „standard” (adică munca în timpul zilei și în timpul săptămânii), dar oferă și o evaluare subiectivă a vieții profesionale.Grecia ocupă prima poziție în ceea ce privește calitatea foarte scăzută a timpului de lucru, urmată de Polonia și România.

Timpul de lucru și echilibrul dintre viața personală și cea profesională sunt legate de ponderea angajaților care lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână, de proporția medie a angajaților care lucrează în afara programului normal (ture, weekend, noapte și seară) și măsura în care „orele de lucru se potrivesc cu obligațiile sociale”.

Au mai fost analizate condiţiile de muncă, ce depind de intensitatea muncii, de autonomia în mediul de muncă şi de factorii naturali de risc, în timp ce un rol important îl joacă şi oportunităţile de dezvoltare profesională şi de participare la programe de formare/instruire.

În general, calitatea timpului de lucru este mai scăzută în țările din sudul Europei, unde munca tinde să se extindă până seara târziu, și în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, cunoscute pentru aplicarea laxă a reglementării timpului de lucru, inclusiv plata orelor suplimentare.

Țările cu cea mai bună calitate a timpului de lucru sunt Suedia, Danemarca și Germania.Î