Ce caută SRI și Rasirom în digitalizarea Fiscului? Explicațiile lui Boloș și planul de reducere a evaziunii fiscale prezentat lui Ciolacu

Deblocarea proiectului de digitalizare a ANAF, care dispune de un buget de 100 milioane de euro, este prima și cea mai mare prioritate prezentată joi în ședința de Guvern de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Cu privire la atribuțiile Rasirom și ale SRI în această digitalizare, Boloș a susținut că este vorba de componente de securitate națională definite de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Centrul CyberInt al SRIFoto: Inquam Photos / George Călin

• „Componentele acestea de sisteme informatice care sunt de securitate națională au fost definite de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), iar entitatea statului competentă pentru gestionarea unor unor astfel de sisteme informatice și a unor astfel de situații este Rasirom.
• Este componentă de securitate națională, pentru că privește în principal combaterea fraudei și mecanismele prin care statul român combate frauda. Vă dați seama ce ar însemna că aceste mecanisme să fie cunoscute de toți interesați în domeniu, încât noi din combaterea fraudei să ne trezim că suntem răpuși de fraudă.”, a declarat Marcel Boloș.

Întrebat de ce nu s-a pus la fel problema și în anii anteriori, spre exemplu, în cazul proiectului de digitalizare cu Banca Mondială, unde statul a dat cu piciorul la zeci de milioane de euro, Boloș a spus că anterior aceste componente IT nu au fost considerate de securitate națională de către CSAT.

• HotNews.ro a semnalat că proiectul de OUG pus în dezbatere de Finanțe pentru digitalizarea Fiscului prevede că toate componentele de securitate națională să fie realizate de Rasirom, regia SRI, iar securitatea cibernetică să fie asigurată tot de SRI.

Digitalizarea Fiscului va costa 100 milioane de euro. Boloș: Avem volume de big data și ne uităm la ele

Ministrul Boloș a spus că proiectul de digitalizare al ANAF are o finanțare de 100 milioane de euro, bani din PNRR.

• „Nu este un secret bugetul proiectului, dar având în vedere beneficiile pe care le are un astfel de proiect, de la simplul modul de fraudă pentru sistemul electronic de facturare, care îți descoperă anomaliile și pe cei care nu înregistrează aceste operațiuni pentru plata impozitelor și taxelor, este un mare pas.
• Gândiți-vă ce înseamnă, simplu, un inspector de inspecție fiscală să meargă să răsfoiască facturile la un contribuabil versus stă în fața calculatorului și îi vede toate facturile și evidența contabilă și decide dacă a respectat legea în privința plății impozitelor și taxelor.
• Este un mare pas și eu sper ca să îl putem trece cu bine, încât România să intre într-o nouă paradigmă începând cu 1 ianuare 2024.”, a spus acesta.

Boloș a zis că își dorește ca de la 1 ianuarie 2024 să avem factura electronică în vigoare, iar de la 1 iulie 2024 în sistemul IT care înregistrează situațiile financiare SAF-T să putem vedea înregistrarile în contabilitate.

• „Proiectul de 100 de milioane de euro este cu două componente: centrul de date și aplicațiile informatice. Sunt 56 de aplicații informatice din care noi le-am devansat pe cele care sunt mai importante pentru statul român.
• Și acestea încercăm să le facem operaționale, pentru că degeaba avem factura electronică fără modulul de fraudă, ca să și obținem rezultatele pe care le urmărim.
• Casele de marcat electronice au stat acolo încă înainte de 2020, de când tot conectăm casele de marcat fiscale și ce facem cu ele cu informațiile respective? Avem volume de big data și ne uităm la ele. Nu cred că ăsta e rostul statului român.”, a precizat Marcel Boloș.

Măsurile de combatere a evaziunii fiscale și reorganizare ANAF prezentate în ședința de Guvern

Premierul Ciolacu a declarat la începutul ședinței de Guvern de joi că ministrul Finanțelor va prezenta o informare despre progresele realizate în aplicarea instrumentelor fiscale de tip electronic astfel încât să reducem evaziunea fiscală și să colectăm mai mulți bani la buget.

În conferința care a urmat ședinței de Guvern a prezentat punctual aceste măsuri. Iată principalele declarații:

• sunt două paliere de măsuri care se discută și fac parte din strategia de digitalizare și de combatere a evaziunii fiscale.
• prima și cea mai mare prioritate o constituie deblocarea proiectului de digitalizare pe care-l are Ministerul de Finanțe pentru ANAF, bugetul fiind de 100 milioane de euro și au fost cele 2 proiecte de ordonanță de urgență discutate în primă lectură.
• pachetul de sisteme informatice pentru digitalizare care au în centru modulele de fraudă. Sunt cele care privesc introducerea de la 1 ianuarie 2024 a facturii electronice împreună cu modulul de fraudă.
• finalizarea contractului de furnizare a scanerelor și începând de anul viitor întreaga strategie și implementare a scanerelor în punctelor de frontieră să aibă loc.
• achiziționarea a peste 2.000 de sigilii electronice a mărfurilor pe care le-am planificat în primul semestru al anului viitor.
• pentru sistemul de e-Transport avem componenta de informații telemetrice, acele informații care privesc coordonatele de timp și spațiu pentru a fi utilizate în detectarea riscului de fraudă fiscală.
• de asemenea discutăm de încărcarea în sistemul informatic al Ministerului de Finanțe a informațiilor care privesc situațiile financiare și operațiunile contabile în așa zisul sistem informatic SAF-T. Începând cu data de 1 iulie intenționăm ca aceste sistuații financiare să fie încărcate în acest sistem IT al Ministerului de Finanțe.
• pe linia de infracționalitate economico-financiară, probabil în cursul săptămânii viitoare proiectul de lege va fi finalizat și va fi prezentat de către inițiatori (n.a este vorba de proiectul de lege care va fi inițiat de Ciolacu și Ciucă) fiind un pachet destul de complex care privește digitalizarea ANAF.
• vom veni cu un alt plan de măsuri distinct care va pune bazele unei noi structuri funcționale a ANAF-ului încât să putem să avem un sistem de combatere a evaziunii fiscale pe măsura fenomenului. Este un flagel în momentul de față cu care ne luptăm și încercăm să găsim cele mai bune soluții pentru ca să controlăm fenomenul de evaziune fiscală.
• cel de-al doilea palier de măsuri va însemna reorganizarea ANAF, care are ca și obiectiv general o consolidare a capacității instituționale pentru combaterea fenomenului de evaziune fiscală.

Întrebat când vor deveni operaționale scanerele din vămi, ministrul Boloș a spus că și-a luat două angajamente: primul că semnarea contractului de furnizare a scanerelor să se facă până la finalul acestui an, iar al doilea că cel târziu în primul trimestru al anului viitor o parte din cele 26 de scanere să fie scanere funcționale.