Scade numărul angajaților tineri, crește numărul seniorilor care lucrează

​​Una din estimările UE privind România este că se va tripla în următorii 10 ani numărul seniorilor de peste 65 de ani care vor lucra. Potrivit celor mai recente date publicat de Statistică, lucrurile par să se confirme.

Oameni, tineri, senioriFoto: Inquam Photos / Laszlo Beliczay

INS a publicat joi datele privind șomajul după definiția Biroului Internațional al Muncii, atrăgând atenția că nivelul al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) este foarte ridicat – de 21,1%.

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna decembrie a anului 2023 a fost de 444.000 persoane, în creștere față de luna precedentă cu circa 2000 de oameni.

HotNews s-a uitat mai în detali în ce regiuni din țară șomajul tinerilor e cel mai ridicat, cifrele oficiale indicând regiunea Sud-Muntenia, care este formată din șapte județe – Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, și unde șomajul tinerilor este de peste 30%.

Nu departe ca nivel al șomajului la tineri se află regiunea Centru, alcătuită din următoarele județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu

Dacă ne uităm la numărul populației ocupate pe grupe de vârstă, vedem că numărul tinerilor care lucrează este în scădere, iar cel al românilor de peste 50 de ani crește ușor. Mai mult, rata șomajului la peste 50 de ani este la jumătate din media națională.

Cu toate acestea, persoanele în vârstă au o probabilitate de 5 ori mai mare de a rămâne în șomaj peste doi ani decât un tânăr de sub 25 de ani, arată datele Institutului National de Statistică, care a transmis joi cifrele privind șomajul.

Cu excepția celor de peste 50 de ani, la toate grupele de vârstă cei mai mulți stau circa 6-11 luni până să obțină un job nou. În cazul celor de 50+, durata șomajului în cazul celor mai mulți dintre cei de peste 50 de ani este de peste doi ani. Sunt și din cei care își găsesc după o lună de așteptare, dar cazurile sunt puține (4%). „Grosul” (aproape o treime) așteaptă doi ani până să-și găsească un nou angajator.

Această trecere de la șomajul pe termen scurt la șomaj pe termen lung este deprimantă pentru cineva care timp de 30 de ani a muncit fără întrerupere și care dintr-o dată se vede dat deoparte. Sunt peste 100.000 de români în această situație, potrivit datelor Statisticii.

Unii se văd în situația de a se pensiona anticipat tot așteptând, ceea ce nici nu-și doreau și poate nici nu-și permiteau, spune experții din piața muncii.

Marian Ionescu este unul dintre acești șomeri de 50+ ani. A lucrat ca șofer, dar patronul a preferat să ia un tânăr care lucrează pe bani mult mai puțini. „Dacă am fi în America probabil că aș putea să-l dau în judecată pe motiv de discriminare de vârstă. Nu se compară experiența și abilitățile mele ca șofer cu cele ale unui puști. Care înțeleg ca a făcut deja două acceidente ușoare, că șofează ca nebunul. Dar suntem în România, nu la americani.”, spune dl. Ionescu, care a decis să facă taximetrie ca să aibă din ce trăi.

De celaltă parte, angajatorii spun că cei de peste 50 de ani au probleme legate de adoptarea soluțiilor digitale și că, pe lângă salariile mari, ar mai fi nevoiți să investească în cursuri și traininguri pentru ei. „Or, dacă iau un tânăr digital native, mi-am rezolvat partea de trainuire”, spune un antreprenor din HoReCa.

„În ceea ce privește motivul pentru care persoanele de peste 50 de ani sunt afectate atât de tare de pandemie, înțelegem că este mai mult pentru că sunt mai puțin probabil să se întoarcă la muncă decât pentru că au locuri de muncă care sunt deosebit de periculoase”, a adăugat ea.

Sănătatea este, de asemenea, o problemă: în iunie/iulie, IFS a constatat că lucrătorii în vârstă de 54 de ani și peste cu dizabilități sau afecțiuni limitative de sănătate aveau 34 de puncte procentuale mai multe șanse de a fi îngrijorați de securitatea locului de muncă decât cei fără.