Cartea „Internaţionaliştii” – o poveste din interiorul politicii externe a lui Biden și asperitățile cu Germania

Când Joe Biden a preluat președinția Statelor Unite, a adus cu el o echipă de vârf, poate cel mai experimentat ansamblu de experți în politici din istoria modernă a SUA. „Misiunea lor a fost de a repara reputația deteriorată a Americii în străinătate și de a decide cursul viitorului său global”, scrie Penguin Random House, în prezentarea cărții „Internaţionaliştii”, de Alexander Ward.

Joe BidenFoto: EyePress News / Shutterstock Editorial / Profimedia Images

„Provocările și riscurile nu ar fi putut fi mai mari. Peste tot în lume, adversarii își consolidau puterea, aliații se îndepărtau, războaiele izbucneau și schimbările climatice se accelerau, în timp ce Rusia perturba democrațiile și China căuta să înlocuiască SUA ca putere predominantă a lumii. Acum, pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial, Statele Unite riscau să cadă din poziţia sa de neegalat. Dacă Biden și echipa sa ar eșua, probabil că ar marca sfârșitul unei ere americane și ascensiunea unei ordini mondiale fracturate și autocratice”.

Despre carte și autor

În cartea The Internationalists / Lupta de a restaura politica externă a Americii după Trump, reporterul de securitate națională Alexander Ward intră în culisele luptei de a pune în aplicare un set coerent și eficient de politici, într-o perioadă de criză globală.

În urma eșecului din Afganistan și a invaziei Ucrainei de către Rusia, echipa lui Biden stă în fața unei mari provocări. Succesele și eșecurile acesteia vor decide nu doar președinția lui Biden, ci chiar cursul viitorului global al Americii.

„Datorită relatărilor riguroase și insiderilor, Ward oferă prima schiță de istorie, necosmetizată, a doctrinei Biden, de la căderea Kabulului până la ascensiunea Kievului”, mai scrie Penguin Random House.

Alexander Ward locuiește în Washington D.C, este reporter de securitate națională la POLITICO și prezentator al „National Security Daily”. Anterior, Ward a fost reporter de securitate națională pentru Casa Albă, la Vox. El a fost director asociat în Centrul Brent Scowcroft pentru Securitate Internațională al Consiliului Atlantic, unde a lucrat pe probleme militare și politica externă a SUA.Ward a scris și buletinul informativ #NatSec2016, unde a acoperit alegerile prezidențiale din 2016 și opiniile candidaților cu privire la securitatea națională.

Reuniunea de taină

În marginea reuniunii G20 de la Roma din octombrie 2021, președintele american, Joe Biden, secretarul de stat Antony Blinken și Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională, au invitat patru politicieni europeni, într-un spațiu restrâns. Premierul britanic, Boris Johnson, președintele francez, Emmanuel Macron și cancelarul în exercițiu, Angela Merkel, însoțită de succesorul ei desemnat, Olaf Scholz, au fost de față. Subiectul conversației, oarecum de taină, a fost referitor la planurile Rusiei de a invada Ucraina.

Avertismentul americanilor era referitor la o situație de mare urgență, cu informații pentru a-și susține concluziile. În curând, poate încă din ianuarie, președintele Vladimir Putin urma să ordone o invazie, s-ar fi avertizat, din partea SUA. Reacția europeană ar fi fost diversă. În timp ce Macron ar fi întrebat dacă mai există modalități de a-l descuraja pe Putin de la planurile sale, germanii au pus sub semnul întrebării premisa amenințării.

„Merkel și Scholz au fost sceptici, dacă Rusia ar face cu adevărat acest lucru. În special Merkel”, scrie jurnalistul Alex Ward, în cartea sa recent publicată, „Internaționaliștii”. Fosta cancelară germană a evaluat greșit situația, crezând că Putin amenință doar pentru a vedea dacă obține ceva. Ea ar fi considerat ca președintele Rusiei „nu este nebun”, iar Scholz, scrie Ward, a fost de acord cu poziția lui Merkel. În realitate, Pe 24 februarie 2022, atacul Ucrainei de către ruși a început.

Armonie și Nord Stream 2

Relațiile germano-americane sunt în prezent mai bune, decât au fost de mult timp. Biden și Scholz par că se înțeleg de minune și își subliniază asemănările și legăturile, cu fiecare ocazie publică. Dar asta nu înseamnă că nu există tensiuni ocazionale, între Washington și Berlin.

Mai ales în privința războiului din Ucraina, au existat ciocniri repetate, între parteneri. Potrivit lui Ward, în timp ce Biden și Scholz își celebrează prietenia politică, frustrarea a crescut uneori la Casa Albă, din cauza partenerilor germani, pe care aceasta îi vede ca ezitanți.

Un punct sensibil în relația transatlantică a fost gazoductul rusesc Nord Stream 2, proiect pe care administrația Biden a făcut eforturi pentru a-l opri, dar guvernul federal a refuzat să facă public acest pas.

Potrivit autorului Alexander Ward, acest lucru a fost imposibil, după cum i-ar fi spus Berlinul consilierului american pentru securitate națională, Sullivan Ward, pentru că „ar complica și mai mult relațiile, deja tensionate, ale noului cancelar cu companiile germane care construiesc ruta energetică și ar pune în pericol slaba sa poziție politică”.

Faptul că Scholz a refuzat cu fermitate să renunțe public la Nord Stream 2 a condus Casa Albă „la disperare”. În cele din urmă, Washington-ul a informat Berlinul că Biden va anunța sfârșitul conductei, dacă Scholz nu va face acest lucru. La conferința de presă comună a președintelui și a cancelarului din East Room, în 7 februarie 2022, Biden a făcut exact asta. Dacă tancuri sau trupe rusești trec granița cu Ucraina, „atunci nu va mai exista Nord Stream 2”.

Chiar și după această clarificare, Scholz a evitat să anunțe public sfârșitul proiectului energetic . Pe plan intern, guvernul federal a precizat că nu există „claritate” între pozițiile germană și americană. Cu toate astea, după invazia rusă, Scholz a declarat mort gazoductul Nord Stream 2.

Fricțiuni pe tema tancurilor

Un an mai târziu, a apărut următorul motiv de nemulțumire: în ianuarie 2023, Ucraina a făcut eforturi pentru livrarea tancurilor germane Leopard 2 – o cerere care a fost susținută la Washington. Dar germanii nu au vrut să livreze. Berlinul le-a spus americanilor că un astfel de pas ar fi prea provocator – și periculos pentru supraviețuirea politică a cancelarului.

„Aripa pacifistă a partidului său, social-democrații, aproape sigur s-ar revolta împotriva lui (Scholz)”, au spus germanii Casei Albe, potrivit Ward. De aceea, Cancelaria germană a agreat ideea de a livra tancurile Leopard 2, doar dacă americanii ar fi trimis la Kiev tancuri Abrams. Scholz a prezentat planul aferent, reprezentanților americani, pe marginea Forumului Economic Mondial de la Davos.

Inițiativa nu a primit aprobare. Chiar și senatorul Chris Coons, un apropiat al lui Biden și ne-opozant al lui Scholz, nu a fost de acord. Dar cancelarul nu s-a lăsat descurajat de la planul său. „Erau tancuri Abrams, pentru Leopard. Nu a existat nicio marjă de mișcare”, scrie Ward. Abia când ministrul de externe Blinken a lansat ideea de a promite livrări de Abrams în viitor, Berlinul s-a repoziționat și a promis că va livra tancurile Leopard.

Biden a fost uşurat că s-a ajuns la soluţie – chiar dacă în Departamentul Apărării mai existau rezerve cu privire la livrările tancurilor Abrams, în primul rând din motive logistice.

„Deși a înțeles obiecțiile Pentagonului, a fost mai important pentru el să mențină unitatea transatlantică, într-un moment în care aceasta era sever testată”, se spune în carte. „Logistica militară a fost o problemă secundară pentru președinte, în comparație cu menținerea unor relații strânse cu aliați importanți”.