Cum am ajuns să pierdem un milion de oameni la fiecare 10 ani / Îmbătrânirea populației. Cauze, consecințe, soluții posibile

Mai multe detalii, aici.

Consecințe și provocări

Ramificațiile îmbătrânirii populației României sunt multiple, prezentând o serie de provocări care trebuie abordate de urgență. Aceste provocări acoperă piața muncii, asistența medicală, serviciile sociale și identitatea națională.

Implicații economice

O populație îmbătrânită afectează economia în numeroase moduri. Cu mai puțini oameni în grupa de vârstă activă, există mai puțini consumatori, mai puțină formare de gospodării și o bază fiscală redusă. Impactul rezultat asupra productivității și PIB-ului este substanțial, necesitând abordări inovatoare pentru a susține creșterea economică.

Presiunea asupra asistenței medicale

Cererea de servicii de asistență medicală va crește pe măsură ce generația mai în vârstă necesită asistență medicală mai complexă și specializată. Gestionarea acestei cereri în creștere în cadrul constrângerilor sistemelor de sănătate existente necesită investiții și reforme semnificative.

Dinamica socială și familială

Structurile și rolurile tradiționale ale familiei sunt redefinite pe măsură ce populația în vârstă crește. Conceptul de sprijin intergenerațional, o practică obișnuită în societatea românească, se poate confrunta cu provocări pe măsură ce schimbările demografice modifică peisajul îngrijirii familiale.

Servicii de îngrijire pe termen lung și servicii pentru bătrâni

Pe măsură ce numărul persoanelor în vârstă crește, crește și nevoia de îngrijire pe termen lung și servicii de sprijin. Acest lucru necesită o regândire amplă a serviciilor sociale și a infrastructurii pentru a satisface nevoile unei cohorte de seniori în creștere.

Acestea sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă îmbătrânirea populației României, fiecare solicitând o analiză și o strategie atentă pentru a se asigura că țesutul social al națiunii rămâne rezistent.

Atragerea și cultivarea unei forțe de muncă calificate

Eforturile de a inversa emigrarea tinerilor profesioniști trebuie să fie strategice și cu mai multe nuanțe, cuprinzând strategii economice, educaționale și sociale pentru a reține forța de muncă calificată.

Inovație în domeniul sănătății

Inovațiile în furnizarea de asistență medicală și tehnologie pot ajuta la gestionarea cererilor în creștere ale unei populații în vârstă. Telemedicina, serviciile de îngrijire la domiciliu și programele de sănătate preventivă sunt exemple de inițiative care pot ajuta la abordarea acestor nevoi.

Incluziune socială și coeziune

Crearea unei societăți coezive care prețuiește și include cetățenii de toate vârstele este esențială. Acest lucru poate fi realizat prin programe sociale care favorizează conexiunea inter-generațională.

Astfel de strategii integrate sunt cruciale pentru a ne asigura că îmbătrânirea populației României nu este parte a problemei ci parte a soluției.

Tehnologie și medii prietenoase cu vârstele

Folosirea tehnologiei pentru a crea orașe și comunități prietenoase cu seniorii poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții seniorilor. vârstă. De la dispozitive inteligente montate acasă până la planificarea urbană, tehnologia poate juca un rol esențial în crearea unor medii de viață incluzive.

Învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltarea forței de muncă

Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a oportunităților de dezvoltare a forței de muncă poate ajuta seniorii să rămână activi și implicați în economie. Programele de recalificare și aranjamentele flexibile de muncă pot sprijini o forță de muncă multigenerațională.

Partea proastă e că numărul tinerilor care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare e îngrijorător de mare

Un alt lucru care trebuie avut în vedere de viitorii guvernanți este numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani, care nici nu lucrează și nici nu urmează o formă de educaţie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză, NEET (Not in Employment neither in Education or Training). Acest segment de populaţie reprezintă o categorie particulară de persoane inactive economic.

Rata NEET semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii şi problemele legate de ocupare pentru populaţia tânără, necuprinsă în sistemul de educaţie.

Rata tinerilor care nu erau încadraţi profesional şi nu urmau niciun program educaţional sau de formare e de aproape 20% (în creștere cu peste 3 puncte procentuale față de acum 5 ani), cei mai afectaţi fiind tinerii din mediul rural (23,1%) şi persoanele de sex feminin (20,9%).

Un alt segment de populaţie inactivă din punct de vedere economic îl constituie forţa de muncă potenţială adiţională, reprezentând suma a două categorii de persoane: „inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”. În anul 2022, din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani, peste 200.000 de oameni făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională. Dintre acestea 56,3% erau femei şi 69,0% locuiau în mediul rural.

Repartizarea pe grupe de vârstă a persoanelor care alcătuiesc forţa de muncă potenţială adiţională arată faptul că cea mai mare pondere o deţin persoanele din grupa de vârstă 25-44 ani (40,0%).

Spiritul antreprenorial nu este încă unul foarte dezvoltat în ţara noastră, ponderea patronilor fiind de numai 1,1% în totalul persoanelor ocupate, însă fenomenul este corelat şi cu politicile fiscale şi reglementările legislative în domeniul muncii.

Concluzie: e nevoie de acțiuni rapide și atent gândite

Implicațiile îmbătrânirii populației României sunt profunde, extinzându-se cu mult dincolo de sfera statisticilor demografice. Ele ating nucleul identității, valorilor și aspirațiilor națiunii. Recunoscând natura multiplă a acestei schimbări sociale, e nevoie să găsim politici atent gândite pentru a aborda din timp provocările și a profita de oportunitățile care vin odată cu schimbările demografice.

Noul Parlament și viitorul Guvern care se vor instala în acest an vor avea de gestionat, pe lângă micile incendii economice care la noi apar frecvent (lipsa cronică banilor la buget, absorbția fondurilor din PNRR, necesarul de investiții, eliminarea corupției) și maladiile cronice de care suferim: îmbătrânirea și împuținarea populației României, migrația externă masivă, reforma pieței muncii, nemaivorbind de rata sărăciei sau de tinerii care nici nu studiază, nici nu muncesc.

Numărul celor care muncesc este mult mai mic decât numărul „inactivilor”

Cum facem să îi aducem în piața muncii pe cei care din diferite motive, lipsesc? De vreo câțiva ani, populaţia activă este inferioară – ca pondere – populaţiei inactive din punct de vedere economic.

În anul 2022, populaţia inactivă era de aproape 11 milioane persoane, din care aproape trei sferturi aveau vârsta de cel puţin 15 ani. Majoritatea persoanelor inactive aveau domiciliul în mediul urban. Grupele de vârstă cele mai afectate de inactivitatea economică sunt cele extreme: populaţia tânără (grupa 15-24 ani) şi persoanele aflate la vârste din grupele superioare (50-64 ani),

Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care nici n-au lucrat cel puţin o oră şi nici nu erau şomeri într-o perioadă de referinţă dată, aflându-se în una din următoarele situaţii: erau elevi sau studenţi, pensionari (de toate categoriile) sau erau persoane care desfăşurau numai activităţi casnice; erau persoane întreţinute sau care obţineau venituri, altele decât din muncă.

„Una dintre caracteristicile nefavorabile ale forţei de muncă din România este aceea că populaţia activă este inferioară – ca pondere – populaţiei inactive din punct de vedere economic, iar această situaţie se menţine pentru întreaga perioadă supusă analizei”, arată o analiză a Statisticii