România a depus anul trecut 42 de cereri de brevete de invenții, în scădere față de 2022. Cele mai multe au fost depuse de Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava.

Potrivit Indicelui european de brevete 2023, publicat de Oficiul European de Brevete (OEB), inventatorii, companiile și institutele de cercetare din România au depus anul trecut 42 de cereri de brevet la OEB, în scădere cu 9% față de 2022. Topul solicitanților din România este condus de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Romania a depus 42 de cereri de breveteFoto: Cigdem Simsek / Panthermedia / Profimedia

• Oficiul European de Brevete a primit în total 199.275 de cereri în 2023, în creștere cu circa 3% față de anul precedent;

• Cele mai multe cereri pentru brevete europene provenind din România au venit din partea Universității “Ștefan cel Mare” din Suceava;

• Informatica, biotehnologia și transporturile se află în topul tehnologiilor pentru invențiile românești;

Cele mai active domenii în ceea ce privește cererile de brevete europene depuse de companiile românești au fost informatica, metodele IT pentru management, măsurarea (care include tehnologia senzorilor), biotehnologia, transportul (care include și vehiculele) și alte bunuri de consum. În total, aproape jumătate (43%) dintre toate cererile de brevete europene din România s-au încadrat în aceste domenii.

Indicele de brevete pentru anul 2023 al Oficiului European de Brevete arată că numărul cererilor de brevete europene a înregistrat o creștere generală de 2,9%, ajungând la un total de 199.275. Cererile de brevet, care sunt depuse pentru a contribui la protejarea și comercializarea invențiilor, reprezintă un indicator timpuriu al investițiilor în cercetare și dezvoltare ale companiilor.

“Ultimul Indice de brevete arată că inovarea a rămas dinamică în întreaga lume în 2023″, a declarat președintele Oficiului European de Brevete, António Campinos.

Creșterea invențiilor în domeniul comunicațiilor digitale și al tehnologiilor energetice

Anul trecut, principalele domenii tehnice în care s-au depus cereri de brevet la OEB au fost comunicațiile digitale (care acoperă tehnologiile legate de rețelele mobile), tehnologia medicală și informatica. Totuși, cea mai mare creștere dintre toate domeniile tehnologice în 2023 a fost în domeniul mașinilor electrice, aparatelor, energiei (+12,2% față de 2022), care acoperă invențiile legate de tehnologiile care folosesc energie curată, inclusiv bateriile (+28%). Activitatea de brevetare în domeniul biotehnologiei (+5,9%) a continuat, de asemenea, trendul ascendent.

Femeile sunt menționate în 52% din cererile de brevet din România

În 2023, 52% dintre cererile de brevet depuse la Oficiul European de Brevete din partea României au menționat cel puțin o femeie ca inventator, depășind media de 27% din cele 39 de state membre ale OEB. Printre cele mai importante țări europene care au depus cereri de brevet (cu peste 2.000 de cereri pe an), Spania (46%), Franța (33%) și Belgia (32%) au avut cea mai mare pondere a cererilor de brevet care au menționat cel puțin o femeie ca inventator.

În ceea ce privește sectoarele tehnologice, proporția a variat de la 14%, în medie, pentru cererile de brevete în domeniul ingineriei mecanice, la 50% în chimie. Aceste date pot ajuta la abordarea decalajelor care rămân de acoperit pentru a valorifica întregul potențial al femeilor inventatoare.

Cele mai multe cereri de brevete au venit din Statele Unite, Germania, Japonia, China și Republica Coreea

Primele cinci țări de origine pentru cererile de brevete europene în 2023 au fost Statele Unite, Germania, Japonia, China și Republica Coreea. Dintre țările UE, Franța, Olanda, Suedia și Italia urmează Germania în ceea ce privește numărul de cereri.

Aproximativ 43% din totalul cererilor au provenit de la companii și inventatori din cele 39 de state membre ale Oficiului European de Brevete, în timp ce 57% au avut originea în afara Europei (a se vedea graficul Originea cererilor). Cei mai importanți solicitanți în 2023 au fost Huawei, Samsung, LG, Qualcomm și Ericsson. În top 10 s-au aflat patru companii europene (pe lângă Ericsson, și Siemens, BASF și Philips).

Noul brevet unitar

Începând cu 1 iunie 2023, inovatorii pot beneficia de sistemul brevetului unitar – o nouă opțiune pentru o protecție mai simplă și mai ieftină a brevetelor în statele membre participante din Uniunea Europeană. Brevetele unitare sunt eliberate pe baza unui brevet european nou acordat și au efect unitar în prezent în 17 state membre UE.

Acestea pot fi puse în aplicare la nivel central sau pot face obiectul unui litigiu în fața Curții Unificate de Brevete, recent înființată.

Noul sistem s-a dovedit deja popular printre titularii de brevete: protecția unitară a fost solicitată pentru 17,5% din toate brevetele europene acordate în 2023 (peste 18.300 de cereri) și pentru 22,3% dintre brevetele europene acordate în a doua jumătate a anului 2023, după lansarea sistemului. Proprietarii de brevete din Europa (39 de state membre ale OEB) au avut cea mai mare rată de adoptare, de 25,8 %, urmați de firmele din SUA și China (10,9 %), Republica Coreea (9,7 %) și Japonia (4,9 %). Inovatorii români au solicitat protecție unitară pentru 22% din brevetele europene acordate în 2023 (5 cereri).