Ghid pentru testarea deficiențelor de vitamine și minerale la copii. Atât deficitul, cât și excesul, pot fi riscante!

Ca să funcționeze corect, organismul are nevoie de vitamine și minerale provenite din alimentație. Dacă aceasta este dezechilibrată sau există boli și probleme digestive, aportul acestor nutrienți esențiali poate fi deficitară, iar efectele, mai ales asupra sănătății copiilor, sunt importante. Chiar și așa, recomandarea medicilor este de a nu se administra suplimente decât în urma testării și doar cu recomandarea medicului, pentru că și excesul este riscant.

Alimentația ar trebui să fie sursa principală de vitamine și minerale pentru cei miciFoto: © Anna Om | Dreamstime.com

Motivul cel mai frecvent pentru care apare deficitul de nutrienți atât la copii, cât și la adulți, este un aport inadecvat de vitamine și minerale. Simplu spus, nu mâncăm suficiente minerale și vitamine.

Un alt motiv pentru care apare dezechilibrul este acela că, în perioadele de stres sau de boală, organismul are o nevoie suplimentară de anumiți nutrienți, cum ar fi Vitamina C, zinc și complex de vitamine B.

Existența anumitor boli cronice – cum ar fi boala celiacă – pot afecta capacitatea organismului de a absorbi corect anumiți nutrienți. De asemenea, consumul de cantități mari dintr-un aliment – sau medicament – poate inhiba absorbția unei vitamine sau a unui mineral.

De exemplu, laptele în cantități mari scade absorbția fierului în organism. Și asta pentru că fierul și calciul concurează pentru absorbția în intestin. S-a constatat, notează Naturopathic Pediatrics că, fără administrarea de suplimente, o proporție importantă de copii și adolescenți au niveluri inadecvate de numeroși nutrienți. Iar categoria cea mai afectată este cea a adolescenților.

Ce cantități sunt necesare

În Ghidul pentru nutriție sănătoasă, Societatea de Nutriție din România stabilește cantitățile de vitamine și de minerale pe care fiecare persoană – copil, adolescent, femeie gravidă sau în perioada de lactație, adult – trebuie să le consume pentru a-și menține o stare optimă de sănătate.

Potrivit sursei mai sus citate, un lucru mai puțin știut este că și consumul excesiv de vitamine poate avea efecte toxice. Mai ales în cazul vitaminelor liposolubile care se depozitează în ficat și în țesutul adipos.

Vitaminele liposolubile sunt cele care se dizolvă în grăsimi. Exemple de vitamine liposolubile sunt vitamina A – cu rol important în vedere, în păstrarea țesuturilor epiteliale de la nivelul pielii și a mucoaselor, precum și în apărarea organismului în fața infecțiilor.

Pentru bebeluși, aportul zilnic necesar este de 350 de micrograme, iar între 1 an și 3 ani, de 400 de micrograme. Deficitul de vitamina A duce la tulburări de vedere, uscăciunea pielii și a mucoaselor și la un risc mai mare de infecții, în timp ce excesul colorează pielea în galben, provoacă dureri de oase și de mușchi și duce la afectarea ficatului. Deficitul de vitamină A se poate depista în urma analizelor de sânge.

Testare pentru vitamina D

Alt exemplu de vitamină liposolubilă este vitamina D. Aceasta reglează circuitul calciului și a fosforului în organism, fiind extrem de importantă pentru sănătatea osoasă.

Cel mai bună metodă de a afla nivelul de vitamină D este tot testul de sânge. Recomandările actuale sunt ca sugarii alăptați să primească zilnic între 400 și 600 de UI de vitamina D, pentru a preveni carența. Laptele praf pentru sugari este îmbogățit cu vitamina D, dar concentrația de 400 de UI per litru este insuficientă, astfel că medicii pediatri recomandă suplimentarea și în cazul bebelușilor hrăniți cu formulă. Pentru copiii de peste un an, recomandarea este de 600 de UI de vitamina D în fiecare zi.

Deficitul de vitamina D duce la rahitism, în cazul copiilor și la osteomalacie, în cazul adulților. Excesul de vitamina D duce la depuneri de calciu cu localizare anormală, tulburări digestive și renale și hipertensiune arterială. Tot vitamine liposolubile sunt E, cu funcție antioxidantă, și K – cu rol în coagularea sângelui și în procesul de fixare a calciului la nivelul oaselor.

Vitamina D este sintetizată de organism sub acțiunea razelor solare. Sursele alimentare de vitamină D sunt uleiul din ficat de cod, peștele gras – macrou, somon, sardine – unt, ouă, lapte de vacă și alimente fortificate – lapte, cereale. Depozitarea, conservarea sau pregătirea alimentelor nu influențează conținutul de vitamina D.

Vitaminele hidrosolubile

Vitaminele hidrosolubile sunt necesare menținerii unui metabolism normal al organismului. Acestea nu se acumulează în organism, surplusul fiind eliminat pe cale digestivă şi renală. Astfel de exemple de vitamine hidrosolubile sunt vitamina C – acidul ascorbic – cu rol metabolic, de apărare în fața infecțiilor și în sinteza colagenului.

Totodată, vitamina C ajută la absorbția fierului și apără organismul de agenții oxidanți. Lipsa ei produce boala numită scorbut și anemie, iar excesul favorizează litiaza renală.

Surse de vitamina C sunt îndeosebi citricele și fructele de pădure.

Vitamina C se distruge prin oxidare sau prin adăugarea bicarbonatului. Refrigerarea şi îngheţarea rapidă conservă această vitamină, însă în apa de gătit apar pierderi ale acesteia.

Suplimentarea cu vitamina C este contraindicată în cazul copiilor cu mai multe afecțiuni hematologice precum talasemia – ca urmare a riscului de supraîncărcare cu fier – și hematocromatoza.

Complexul de vitamine B – B1, B2, B3. B5, B6, B12 – și vitamina H sunt implicate în multiple reacții chimice care au loc continuu în organism, de la transmiterea informației prin fibra nervoasă și până la producerea și utilizarea de energie, formarea lanțurilor de ADN și de proteine care asigură desfășurarea normală a creșterii și reproducerii celulare.

Deficitul de vitamine B afectează ficatul și provoacă tulburări neuromusculare.

De asemenea, deficitul de vitamine E și K duce la leziuni neuromusculare și la boli cardiovasculare, respectiv la hemoragii, Excesul – în cazul vitaminei K – provoacă tulburări hematologice și afectare hepatică.

Lipsa acidului folic este legată de anemie și scăderea rezistenței la efort, precum și de malformații neurologice dacă deficitul este înregistrat în sarcină, în timp ce cantitățile mari inhibă absorbția zincului.

Calciu, fier și zinc

În privința necesarului de minerale, Societatea de Nutriție din România recomandă 210 mg de calciu pe zi pentru sugarii între 0 și 6 luni și 270 de mg, pentru cei între 7 și 12 luni. Pentru copiii între 1 și 3 ani sunt necesare 500 de mg pe zi, iar pentru cei între 4 și 8 ani, 800 de mg pe zi.

Lipsa calciului duce la osteoporoză, contracturi musculare involuntare și tulburări de ritm cardiac. Totodată, excesul este legat de tulburări digestive și renale, calcificări de țesuturi moi și hipertensiune arterială.

Calciul se găsește în cantități mari în lapte și produse lactate, tofu – preparat prin precipitare de carbonat de calciu – în legume verzi, cu frunze. În sardine și somon conservat, precum și în moluște și stridii. Calciul din spanac, sfeclă şi rubarbă este, dimpotrivă, greu absorbit din cauza prezenţei acidului oxalic.

Cât privește fierul – un alt mineral important de al cărui deficit se leagă anemia feriprivă – până la vârsta de 4-6 luni, bebelușii care sunt alăptați primesc o cantitate suficientă, în timp ce bebelușii peste această vârstă au nevoie de 11 mg pe zi. Sunt recomandate cerealele fortificate cu fier, pe lângă laptele matern sau formula de lapte.

Fierul este preluat de organism mai ales din ouă, carne slabă, legume, nuci, fructe uscate și vegetale verzi. Alimentele puţin colorate, precum pâinea albă, zahărul, grăsimile, cerealele rafinate sunt surse sărace de fier.

Este important de reținut că pregătirea alimentelor scade conținutul lor în fier. Cu cât alimentele sunt mai rafinate, cu atât scade conținutul lor în fier.

Lipsa zincului – un alt aliment important pentru organism – duce la întrâzierea în creștere, la apariția tulburărilor neuropsihice, afectare tegumentară și digestivă, precum și la scăderea rezistenței la infecții. Zincul este prezent în pește, carnea de pasăre, lapte și produse lactate, precum și în cereale, fasole uscată, soia și nuci.

Specialiștii atrag atenția că este preferabil ca aportul de vitamine și de minerale să provină dintr-o alimentație echilibrată și variată. Iar orice decizie de suplimentare cu vitamine și minerale la cutie să fie luată împreună cu medicul întrucât orice deficit, ca și orice exces, pot avea riscuri asupra sănătății.

Sursa foto: Dreamstime.com