Klaus Iohannis pierde un potențial susținător la șefia NATO: Șeful diplomației letone își dă demisia din cauza zborurilor cu avioane private

Ministrul de externe leton Krisjanis Karins, un potențial susținător al lui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO, a anunţat că demisionează după ce Parchetul General de la Riga a deschis o anchetă penală cu privire la cheltuielile ocazionate de deplasările sale, inclusiv cu avioane private, relatează presa din Letonia, citată de Agerpres.

Klaus Iohannis alaturi de Krisjanis Karins in 2019, cand acesta era premier al LetonieiFoto: Ludovic Marin / AFP / Profimedia Images

Karins, al cărui nume a fost la rândul său vehiculat anul trecut pentru funcția de secretar general al NATO, și-a exprimat în luna noiembrie interesul pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, însă ulterior nu și-a avansat candidatura.

El a declarat însă în ianuarie într-un interviu acordat podcastului „Power Play” găzduit de Politico că următorul secretar general al alianței ar trebui să fie dat de o țară care întrunește obiectivul de a aloca 2% din PIB cheltuielilor cu apărarea.

Karins a subliniat că Letonia investește „în jur de 2,4% din PIB-ul nostru pentru apărare anul acesta, și ne îndreptăm către 3% în următorii 3 ani”.

„Noi ne cam arătăm intențiile prin fapte, ceea ce cred eu că este important pentru orice secretar general pentru a putea vorbi cu membrii care nu fac încă asta”, a adăugat el cu privire la întrunirea obiectivului de cheltuieli al țărilor membre NATO.

Șeful diplomației letone a transmis că NATO nu ar trebui să se grăbească să îl aleagă pe Mark Rutte

Pe 14 martie, la doar două zile după ce Klaus Iohannis a anunțat oficial că și-a depus candidatura pentru șefia NATO, Karins a sugerat că țările membre nu ar trebui să se grăbească să îl aleagă pe olandezul Mark Rutte după ce SUA, Marea Britanie, Germania și Franța au anunțat pe 22 februarie că îl sprijină în ceea ce a părut o acțiune diplomatică concertată.

„Particularitatea funcţiei de conducere a NATO este că nu există o procedură de numire foarte clară. Știm cu toţii că trebuie să ajungem acum la un consens între 32 de state. Ceea ce a lipsit puţin este o discuţie sinceră şi deschisă despre ceea ce căutăm la un lider şi, mai ales, care este sarcina acelui lider. Cum vedem noi, în mod colectiv”, a mai declarat el în comentarii citate de The Guardian.

Olanda nu a alocat în niciun an din cei 14 în care Rutte s-a aflat la putere 2% din PIB cheltuielilor militare, procentul scăzând până la 1,13% în 2015.

De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care nu doar Letonia, ci și celelalte două baltice și alți aliați de pe flancul de est sunt circumspecți cu privire la candidatura sa.

Krisjanis Karins demisionează în urma unui scandal legat de zborurile private din perioada în care era premier

Postul public leton LSM a transmis joi că decizia a fost luată în urma unei întâlniri cu prim-ministrul Evika Silina. Demisia lui Karins va intra în vigoare pe data de 10 aprilie, a precizat postul citat. Data a fost aleasă întrucât pe 11 aprilie este programată o şedinţă a parlamentului, când deputaţii îl vor putea valida pe succesorul lui Karins.