Boloş: Plătim dobânzi mari la împrumuturi din cauza ratingului de țară / Ministrul va merge în SUA ca să discute cu reprezentanții agenţiilor de rating

Întrebat de ce plătește România dobânzi mari la împrumuturi, ministrul Fnanțelor a spus că ratingul țării dictează nivelul dobânzilor. „Ne costă rating-ul pe care l-am avut din cauza procedurii de deficit bugetar excesiv. Sunt lucruri care s-au întâmplat în trecut. Nu vreau să arunc vina pe nimeni, dar avem un rating de ţară BBB- şi dobânzile sunt corespunzătoare ratingului de ţară. Dacă am avea un rating mai bun şi dobânzile la care ne împrumutăm ar fi mai bune.”, a spus ministrul

Marcel Bolos, ministrul Finantelor PubliceFoto: Inquam Photos / George Călin

Boloș a participat joi la o conferință organizată de revista The Economist, unde a vorbit despre cum va schimba PNRR serviciile publice din România.

El a mai adăugat că în curând va merge în SUA unde va discuta cu reprezentanții agenţiilor de rating. „Le vom prezenta aceste politici investiţionale ca să înţeleagă cursul şi traiectoria pe care o avem pentru ceea ce înseamnă deficitul bugetar”, a mai spus Marcel Boloş

Ce a mai declarat ministrul la cea de-a patra ediţie a conferinţei „Romanian Business & Investment Roundtable”, organizată de The Economist Impact Events

• Prin mecanismul de redresare și reziliență pe care Comisia Europeană l-a implementat la nivelul Uniunii Europene, suntem preocupați să creștem capacitatea de reziliență și de recuperare din situații de criză.

• Acest buget, de peste 29 de miliarde de euro a venit cu o componentă de grant și o componentă de împrumut . Avem de făcut și reforme care să ne aducă la finalul implementări acestui mecanismul o reziliență mai mare în situații de criză și o capacitate de recuperare după criza mult mai rapidă.

• Pentru România, din mulțimea de reforme planificate în cadrul acestui mecanism de redresare și reziliență, cele privind sistemul de pensii generale, reforma privind salarizarea unică, dar și reforma privind impozitele și faxele sunt cele restructurează cheltuielile publice ale statului român și cele care pun bazele unei noi politici fiscale astfel încât sustenabilitatea financiară a Romârie să fie de durată.

• Același obiectiv îl au toate țările membre ale Uniunii Europene, în special cele din Europa de Est care se confruntă și cu problema deficitelor bugetare. Mai mult de 10 țări au un deficit bugetar peste limita prevăzută în tratatul de la Maastricht. Deci avem această provocare de a aduce în discuție modul în care să ajungem din nou la limitele impuse de Tratatul de la Maastricht, respectiv să avem deficit de bugetare de sub 3% din PIB. Este o preocupare pe care o avem și noi pentru că suntem în situația în care ne luptăm cu problema deficitului bugetar și cu problema sustenabilității finanțelor publice ale României.

• Anul trecut a trebuit să luăm o serie de măsuri care privesc cheltuielile publice, dar care la aveau același obiect : de a face ca deficitul bugetar la sfârșitul anului să fie cel agreat cu Comisia Europeană. Toate țările din Europa de Est trec printr-un program de investiții consistente- proiecte de infrastructură care să asigure o dezvoltare sustenabilă și corectă

• Prin investițiile care le realizăm, asigurăm și o implementare a celor două obiective ale UE: aceea de a avea investiții prietenoase cu mediul, dar și a implementa programe și proiecte de digitalizare care modernizează deja serviciile publice.

• Așadar, dacă ar fi să vorbim despre România anului 2026 sau România anului 2029, odată cu finalizarea acestor programe de investiții, dar și finalizarea reformelor la care ne-am angajat prin mecanismul de redresare și reziliență, am putea discuta de o Românie atractivă pentru investitori, cu toate facilitățile asigurate și o Românie care și-a aliniat serviciile publice la cele mai în alte standarde de calitate – fie că discutăm de servicii publice de sănătate sau de educație.

• Din această perspectivă în România, serviciul public de educație are peste 10 miliarde de euro bugetul alocat, ceea ce înseamnă nu numai proiecte de infrastructură, dar și investițiile în resursă umană și în calitatea serviciului public de educație. De asemenea, pentru sănătate avem investiții de ordinul miliardelor de euro