Ministrul slovac de Externe: „Nu am avut un candidat rezonabil până şi-a prezentat candidatura domnului Iohannis” / Bratislava nu a anunțat pe cine conduce la șefia NATO

Candidatura lui Klaus Iohannis la funcția de secretar general NATO este una legitimă, iar Slovacia vrea ca statele membre să fie mai atente la cerințele statelor de pe flancul estic, a declarat joi, la Bruxelles, ministrul slovac de externe Juraj Blanar. El nu a anunțat pe cine susține Bratislava între Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.

Ministrul de Externe al Slovaciei, Juraj BlanarFoto: Dursun Aydemir / AFP / Profimedia

„Slovacia este serioasă în ceea ce priveşte abordarea subiectului viitorului şef al NATO şi m-am aşteptat la mai multă deschidere, empatie, din partea statelor membre, faţă de cererile ţărilor din zona estică pentru că aceste ţări sunt cel mai mult expuse conflictului din Ucraina”, a declarat Blanar, citat de Agerpres.

În acest sens, diplomatul slovac a precizat că nu a existat „candidat rezonabil” până la anunțul lui Klaus Iohannis.

„Ne-am aşteptat să se discute mult mai mult despre interesele noastre. Nu am avut un candidat rezonabil până şi-a prezentat candidatura domnul Iohannis. Este o candidatură legitimă. Poziţia noastră e foarte clară. Dorim să auzim cum doresc să ocrotească ambii candidaţi interesele noastre de securitate. Particulară pentru Slovacia este tema protecţiei antiaeriene, pentru că noi începând din 1 aprilie nu mai suntem protejaţi aerian de niciun sistem, după ce Italia şi-a retras bateria antiaeriană temporară”, a explicat şeful diplomaţiei de la Bratislava.

El a mai afirmat că vrea să vadă cum va rezolva această problemă de Klaus Iohannis sau Mark Rutte, „indiferent cine va fi” ales secretar general, şi a precizat că ţara sa va purta discuţii bilaterale cu Olanda pentru că şi aceasta a avut un sistem antiaerian pe care l-a retras din Slovacia.

„Presupunem că vom ajunge la un acord comun înainte de summitul de la Washington”, a spus ministrul slovac cu referire la alegerea viitorului șef NATO.

h2. Care sunt țările care au anunțat pe cine susțin

Suedia și Italia s-au alăturatjoi țărilor membre NATO care și-au exprimat public susținerea pentru ca premierul olandez Mark Rutte să devină noul secretar general al Alianței, anunțurile guvernelor celor două țări venind la doar o zi după ce președintele Klaus Iohannis afirma că are șanse „rezonabile” să obțină postul.

De altfel, agenția AFP nota într-un articol publicat miercuri cu ocazia reuniunii miniștrilor de externe ai NATO la Bruxelles că Rutte și-a asigurat deja susținerea a 90% din țările aliate.

Într-un articol separat, The Financial Times enumera miercuri și care sunt țările pe care premierul olandez nu se poate baza încă: Turcia, Ungaria, Slovacia și, evident, România.

Mark Rutte și-a asigurat și susținerea statelor baltice

Rutte a primit un semnal și mai puternic de susținere luni, înainte de summitul miniștrilor de externe ai Alianței, când Estonia a anunțat că îi va sprijini candidatura.

„Pentru o #NATO puternică, trebuie să vedem Rusia cu ochi limpezi, consolidăm descurajarea și creșterile cu apărarea, susținem aderarea Ucrainei, și echilibrul geografic. Am discutat pe larg cu Mark Rutte și el își ia angajamentul față de aceste priorități. Estonia îl poate susține pentru [funcția de] Secretar General al NATO”, a declarat premierul eston Kaja Kalls într-o postare făcută pe rețeaua de socializare „X”.

La fel ca în cazul țărilor nordice, este așteptat ca cele din zona baltică să susțină același candidat în virtutea cooperării lor apropiate la nivel regional.

Semnalul dat de Kallas a fost văzut ca unul puternic în condițiile în care statele baltice se numărau printre aliații sceptici față de candidatura lui Rutte din cauza faptului că bugetul alocat de Olanda apărării în timpul celor 14 ani în care acesta s-a aflat în fruntea țării a scăzut aproape constant.

Între 2010, când Rutte a depus prima dată jurământul de premier, și 2024, Olanda nu a întrunit niciodată ținta de a cheltui 2% din PIB pe apărare, procentul scăzând până la un minim de 1,13% în 2015 în condițiile în care obiectivul a fost asumat de aliați cu doar un an înainte, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia și declanșarea războiului separatist din Donbas.

Klaus Iohannis: „Consider că șansele mele sunt rezonabile”

Președintele României a declarat miercuri seara, într-o conferință de presă susținută alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, că nu are de gând să se retragă din cursa pentru șefia NATO și că nici nu negociază pentru o altă funcție la nivel european.

„Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO”, a declarat Klaus Iohannis în condițiile în care în presă au apărut speculații potrivit cărora el ar urma să își retragă candidatura în schimbul obținerii unei funcții importante în UE după încheierea mandatului de președinte.

„Şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public. În continuare, consider că șansele mele sunt rezonabile”, a punctat președintele român.

El i-a primit miercuri la Cotroceni pe Charles Michel și pe premierii Ungariei, Belgiei și Croației pentru o reuniune de lucru „dedicată pregătirii viitoarei Agende Strategice a Uniunii Europene”, conform Administrației Prezidențiale.

Pentru obţinerea poziţiei de secretar general al NATO este nevoie de consens, votul presupunând unanimitate. Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, deja prelungit de două ori, se încheie în luna octombrie.

Klaus Iohannis a anunțat oficial pe 12 martie că își asumă o candidatură la funcția de secretar general al NATO din partea României, după ce informația a apărut inițial în presa americană pe 22 februarie.