Berlinul le cere statelor NATO să trimită Ucrainei mai multe sisteme Patriot, dar rămâne ferm în privința rachetelor Taurus: „Totul a fost spus deja”

Boris Pistorius, ministrul german al apărării, i-a îndemnat marţi pe aliaţii din cadrul NATO şi pe celalte state care sprijină efortul defensiv al Ucrainei să livreze Kievului mai multe sisteme de apărare antiaeriană, mai ales sistemele Patriot de fabricaţie americană, menționând că Berlinul a făcut deja în această privință „mai mult” decât oricine altcineva, informează Agerpres preluând agenția spaniolă de presă EFE.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în fața unui tanc de luptă Leopard 2, la centrul de mentenanță al serviciilor de apărare lituaniene, Jonava, Lituania, 18 decembrie 2023.Foto: KAY NIETFELD / AFP / Profimedia

Aflat într-o vizită la baza aeriană din oraşul Lielvarde, în Letonia, unde staţionează avioane de luptă germane ca parte a patrulelor aeriene ale NATO în regiunea Mării Baltice, Pistorius a declarat că „Germania a furnizat Ucrainei 25% din capacităţile sale Patriot, mai mult decât orice altă ţară din lume”.

„De aceea am lansat această iniţiativă pentru a cere şi altor ţări să facă mai mult. Până în prezent, am primit multe oferte pentru mai mulţi bani şi rachete, dar nu şi pentru sisteme de lansare, de care Ucraina are nevoie cel mai mult”, a adăugat oficialul guvernamental german.

Pistorius a mai spus că toţi partenerii care pot „furniza sisteme Patriot sau sisteme similare ar trebui să facă aceasta cât mai curând posibil”.

„Este realmente crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării”, a argumentat ministrul german.

Două vești proaste pentru Kiev

Boris Pistorius a mai spus că Germania nu va accepta să apere spaţiul aerian al Ucrainei dintr-o ţară vecină, aşa cum a sugerat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Ar fi un fel de participare directă la război”, a declarat ministrul german al apărării, înainte de a adăuga că „nu este momentul sau locul în care să o luăm serios în considerare, cel puţin nu pentru Germania”.

„Ştiu că nu este nici pentru alte ţări”, a precizat el.

Întrebat dacă Germania şi-ar putea revizui poziţia cu privire la furnizarea de rachete de croazieră Taurus Ucrainei, pe care a refuzat până acum să le livreze, Pistorius a declarat că, în ceea ce priveşte rachetele Taurus, „totul a fost spus deja în trecut”.

„Nu am nimic de adăugat în acest moment”, a spus el.

În plus, ministrul a reamintit că Germania este al doilea mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, după SUA, şi că în acest an a alocat 7 miliarde de euro ca ajutor pentru care au fost deja semnate contracte.

„Facem tot ce ne stă în putinţă şi cred că vom face şi mai mult dacă va fi necesar. Dar, totuşi, există multe, multe alte ţări în lume şi în Europa care ar putea face mai mult decât au făcut până acum”, a mai afirmat ministrul german.

La rândul său, ministrul leton al apărării, Andris Spruds, a declarat că Letonia se angajează să trimită 0,25% din Produsul său Intern Brut (PIB) ca ajutor militar Ucrainei, „ceea ce înseamnă că 10% din cheltuielile noastre militare merg către Ucraina”.

Kuleba, apel ca NATO să intercepteze de pe teritoriul său rachetele rusești

Anterior în cursul zilei de marți, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a lansat un apel către partenerii occidentali, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul german de Externe, Analenna Baerbock, să ia în considerare posibilitatea de a ajuta militar Kievul prin interceptarea de pe teritoriul NATO a rachetelor pe care Rusia le dirijează împotriva teritoriului ucrainean.

„Nu există niciun argument legal, de securitate sau moral care să împiedice partenerii noştri să doboare rachete ruseşti pe teritoriul Ucrainei de pe teritoriul lor”, a spus Kuleba, citat de agenția ucraineană de presă Ukrinform.

Ministrul ucrainean i-a acuzat de manipulare pe cei care văd în această opţiune un risc de „escaladare” militară.

„Cerem partenerilor noştri să ia în considerare posibilitatea ca rachetele ruseşti – nu avioane ruseşti cu piloţi la bord, ci bucăţi de metal care aduc moarte din Rusia în Ucraina – să fie interceptate de pe teritoriul partenerilor noştri”, a mai afirmat Kuleba.

Șeful diplomației ucrainene a adăugat că „alternativa” la această măsură constă în a furniza Ucrainei sistemele de apărare antiaeriană şi avioanele de luptă de care Kievul are nevoie pentru a-şi proteja teritoriul de atacurile aeriene ruseşti.

„Dar poziţia că nici apărare antiaeriană nu vă vom livra şi nici interceptarea de rachete ruseşti de pe teritoriul nostru nu o vom sprijini este o poziţie de liniştire a agresorului”, a precizat Kuleba.

Kievul a început să invoce tot mai des ideea ca aliaţii săi să intercepteze din afara Ucrainei rachete ruseşti care vizează teritoriul ucrainean, după ce SUA, Marea Britanie şi Franţa, precum şi alte ţări partenere ale Israelului au ajutat statul israelian de la bazele lor din Orientul Mijlociu să intercepteze o parte din proiectilele trase de Iran în atacul acestuia din 14 aprilie.

Tot legat de apărarea antiaeriană, Annalena Baerbock a abordat cu preşedintele Volodimir Zelenski iniţiativa anunţată luni de Berlin privind încercarea de a obţine mai multe sisteme de rachete antiaeriene Patriot pentru a consolida protecţia infrastructurii şi oraşelor ucrainene.

„Am vorbit despre iniţiativa comună a miniştrilor de externe şi apărării din Germania de a căuta sisteme Patriot suplimentare, precum şi alte sisteme de apărare antiaeriană pentru ţara noastră”, a indicat Zelenski într-o postare pe social media despre conţinutul întâlnirii cu şefa diplomaţiei germane, care a sosit marţi într-o vizită neanunţată la Kiev.

Boris Pistorius anunțase luni, după întâlnirea organizată de Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, că va conduce o nouă coaliţie multinaţională care îşi propune să caute pe piaţa internaţională sisteme de apărare antiaeriană şi rachete pentru Ucraina.

Potrivit acestuia, Belgia, Ţările de Jos, Danemarca, Norvegia şi Canada vor contribui cu bani la această iniţiativă, în timp ce SUA, Marea Britanie, Franţa, Spania, România, Belgia şi Lituania vor contribui cu materiale militare şi rachete.

Coaliţia, a precizat şefa diplomaţiei germane, a mobilizat deja aproape un miliard de euro în acest scop.

Ucraina le cere zilnic aliaţilor săi să trimită mai multe sisteme Patriot şi alte tipuri de apărare antiaeriană pentru a-şi proteja oraşele şi infrastructura critică, precum şi trupele şi poziţiile de pe front de atacurile aeriene ruseşti.

În declaraţiile făcute la Kiev, Annalena Baerbock a spus că ezitările privind ajutorul militar acordat Ucrainei „ameninţă” securitatea occidentalilor, consemnează AFP.

„Orice ezitare şi întârziere în sprijinirea Ucrainei costă vieţi nevinovate. Şi fiecare ezitare de a sprijini Ucraina pune în pericol şi propria noastră securitate”, a punctat șefa diplomației germane.

Citiți și: