Transelectrica a pierdut încă un proces cu un fost șef al companiei, la Centrul de Arbitraj de la Viena

Compania de stat Transelectrica a anunțat, joi, investitorii, că a pierdut un nou litigiu la Centrul de Arbitraj de la Viena. Cei care au câștigat sunt Corneliu Marcu și Andreea Miu, foști membri ai Directoratului companiei, revocați printr-o decizie a Consiliului de Supraveghere din iunie 2021. Transelectrica este obligată, prin hotărâre arbitrală, să plătească celor doi 1,1 milioane lei. Acest litigiu se adaugă unui lung șir de procese pierdute de către Traselectrica în fața foștilor șefi ai companiei, care au fost revocați din funcții înainte să le expire mandatele.

LitigiuFoto: Andriy Popov / Panthermedia / Profimedia

În urma acestor procese, Transelectrica a fost obligată să plătească milioane de lei compensații. În cazul Corneliu Marcu și Andreea Miu vs. Transelectrica, compania trebuie să plătească câte 559.164 lei, pentru fiecare în parte, reprezentând indemnizație de neconcurență în baza contractelor de mandat la care se adaugă accesorii și cheltuieli de judecată.

Procese pierdute de Transelectrica în fața foștilor șefi

Transelectrica a pierdut numeroase de litigii, deschise în urma unor demiteri care au fost făcute înainte de expirarea mandatelor.

În luna ianuarie, Jean Valentin Comănescu, fost membru în Consiliul de Supraveghere, a câștigat un proces, valoarea despăgubirii fiind de peste 800 mii lei, plus accesorii, reprezentând compensații pentru faptul că a fost revocat înainte de finalizarea mandatului.

În luna octombrie 2023, Transelectrica a anunțat că Luiza Popescu, fost membru al Consiliului de Supraveghere al companiei, a câștigat la Centrul de Arbitraj de la Viena compensații de 792.132 lei (principal), plus 11.759 lei și 7.011 euro, cu titlu de cheltuieli arbitrale.

În luna august 2023, Ciprian Constantin Dumitru, fost membru al Consiliului de Supraveghere, revocat în 2021, a câștigat la Centrul de Arbitraj de la Viena, obligând compania la plata sumei totale de aproape 2 milioane de lei. Nu este singurul care a câștigat în fața Transelectrica.

În decembrie 2022, a câștigat Oleg Burlacu, fost membru al Consiliului de Supraveghere, obligând compania la plata sumei de 792.132 lei (principal), la care se adaugă accesorii și cheltuieli de judecată. După ce succesul lui Burlacu, alți foști șefi ai Transelectrica au depus cereri de arbitraj la Centrul de Arbitraj de la Viena. Aceștia sunt Adrian Goicea, fostul președinte al Consiliului de Supraveghere, Ciprian Constantin Dumitru, Luiza Popescu, foști membri ai Consiliului de Supraveghere, și Cătălin Nițu, fost membru al Directoratului. Sumele cerute de aceștia se apropie de 3 milioane de lei. Toți au fost dați afară cu mult timp înainte de expirarea mandatului de 4 ani.

În aprilie 2021, a câștigat Cătălin Nițu, fost membru al directoratului, suma de 559.164 lei (principal), plus accesorii și cheltuieli de judecată. Cătălin Nițu nu s-a mulțumit cu atât și aduce din nou Transelectrica în fața Centrului de Arbitraj de la Viena, cerând de data aceasta 2,2 milioane de lei.

Cum vrea Guvernul să mute litigiile cu șefii companiilor în țară

În condițiile în care Transelectrica pierde aceste procese, Guvernul a discutat, în luna ianurie, ca litigiile cu șefii companiilor să aibă loc în țară, nu la curțile de arbitraj din străinătate.

Litigiile cu foștii șefi de companii publice, care ajung la curțile internaționale de arbitraj, bagă statul la cheltuieli prea mari, se arată într-un memorandum discutat în ianuarie de Guvern, semnat de Alina Gorghiu, ministrul Justiției, și Mircea Abrudean, secretar general al Guvernului.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, spune că „firesc și corect” este ca litigiile din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România să fie soluționate în țară.

„Este greu de înțeles ce fac unele companii de stat din România. Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiție, în instanțele naționale române. Ca ministră a justiției, nu pot accepta asta.

Potrivit Memorandumului, costurile generate de soluționarea litigiilor în străinătate sunt ridicate, având efecte negative substanțiale asupra bugetului statului. De aceea, prin memorandum se propune completarea legislației privind guvernanța corporativă, astfel încât la negocierea contractelor de mandat cu managerii de companii de stat să se țină cont de aspectele financiare ale litigiilor în străinătate.