Cum isi bate joc statul de banii romanilor: certificatele energetice

Cu cat aceasta cantitate de energie e mai mica, cu atat locuinta e considerata mai eficienta din punct de vedere energetic. In consecinta, e incadrata intr-o clasa energetica mai buna (incepand cu G si terminant cu A, care indica eficienta maxima) si primeste o nota mai mare, pe o scara de la 1 la 100.

Certificatul energetic e prevazut in legislatia romaneasca inca din anul 2005. Totusi, abia odata cu intrarea in vigoare a Legii 159/2013 eliberarea lui a devenit obligatorie. Respectiva lege stabilea ca nicio locuinta nu mai poate fi vanduta sau inchiriata decat daca e insotita de acest certificat.

Legile au fost date inclusiv cu scopul de a colecta date precise cu privire la eficienta energetica a locuintelor romanilor si de a ajuta Romania sa gaseasca solutii si bani pentru a o imbunatati. Din pacate, n-a trecut mult si buna parte dintre auditori au inceput sa fenteze legea. Asa se face ca astazi, la cinci ani de la intrarea in vigoare a Legii 159/2013, cei mai multi dintre auditorii energetici nu mai culeg date de pe teren, asa cum le-o impune metodologia si nu mai fac cine stie ce calcule. In schimb, castiga bani buni din birou, vanzand pe Internet certificate energetice falsificate, intocmite nu pentru a furniza informatii reale, ci pentru a-i oferi proprietarului locuintei avantaje la vanzare sau la inchiriere.

Presedintele Asociatiei Auditorilor Energetici de Cladiri (AAEC) din Romania, Emilia Mladin, a apreciat pentru Ziare.com ca doi din trei auditori energetici falsifica certificate si ca statul a piedut controlul asupra acestor documente. In plus, datele eronate inscrise la cererea clientului pe certificate fac imposibila intocmirea unui raport privind situatia eficientei energetice a locuintelor din Romania. In consecinta, din lipsa de informatii, n-ar fi exclus sa ratam oportunitati importante de a rezolva problemele de eficienta energetica pe care acum doar le ascundem sub pres.

De ce am ajuns intr-o astfel de situatie? Din cauza ca vreme de cinci ani insitutiile si-au pasat una alteia responsabilitatea rezolvarii problemei. Din pacate, la fel continua sa faca si astazi.

Cine si cum ii controleaza pe auditori

Potrivit legii, Institutul de Stat in Constructii (ISC) ar trebui sa controleze anual 10% dintre certificatele energetice emise. Pe langa faptul ca nu are destui oameni cu care sa duca la bun sfarsit controalele, institutia ne-a comunicat in scris ca nu detine suficiente informatii pentru a stabili daca verifica suficiente certificate energetice anual. Suna ciudat, dar chiar asa par sa stea lucrurile.

„Inspectoratul de Stat in Constructii nu poate aprecia procentul pe care CPE (certificatele de performanta energetica – n.red.) si RAE (rapoartele de audit energetic – n.red.) verificate il reprezinta din totalul inregistrat anual in bancile de date specifice.

Conform prevederilor art.38, alin. (3) din Legea 372/2005, bancile de date specifice sunt constituite de catre Ministerul Dezvoltarii si Administratiei Publice, ISC neavand acces la acestea”, se arata intr-un raspuns scris remis de ISC la solicitarea Ziare.com.

La inceput, ne-a fost greu sa intelegem cum de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) lasa ISC sa isi faca treaba in orb, nestiind cat din sarcina impusa de lege reuseste sa isi indeplineasca anual. Ulterior am inteles ca lucrurile sunt putin mai complicate decat ne-am imaginat.

Cu o intarziere de 13 ani, Ministerul Dezvoltarii se pregateste sa numere certificatele energetice

Am intrebat in scris Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) cate certificate energetice a inregistrat, incepand din 2016, in bancile de date la care a facut referire ISC. Ministerul a refuzat sa raspunda la intrebare, in ciuda faptului ca Legea 544/2001 il obliga sa ofere date clare.

In schimb, ne-a oferit un raspuns vag. Mai exact, MDRAP ne-a comunicat ca, potrivit dispozitiilor legale, „in calitate de autoritate competenta in domeniul constructiilor constituie baze de date specifice pentru gestionarea informatiilor specifice eficientei energetice a cladirilor. In acest sens, MDRAP implementeaza la acest moment un sistem informatic pentru colectarea, gestionarea si arhivarea datelor si informatiilor privind certificarea energetica„.

Cu alte cuvinte, abia acum – dupa 13 ani de la introducerea in legislatia romaneasca a certificatului de eficienta energetica – MDRAP lucreaza la un sistem care sa-i permita inregistratea si inventarierea documentelor. Cand va putea fi folosit sistemul informatic la care se lucreaza acum, ministerul nu ne-a comunicat.

MDRAP sustine, insa, in raspunsul formulat la solicitarea Ziare.com, ca de gestionarea acestor informatii s-a ocupat o alta institutie, pana acum cateva luni. In consecinta, ca sa se poate apuca de treaba, ministerul trebuie intai sa primeasca datele de la respectiva institutie.

„In vederea centralizarii certificatelor si sintezelor rapoartelor de audit energetic si ale rapoartelor de inspectie a sistemelor de incalzire si climatizare, MDRAP a solicitat transmiterea informatiilor detinute de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare In Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila ‘URBAN-INCERC’, care pana la sfarsitul anului 2017 a gestionat si a prelucrat statistic datele cuprinse in certificatele de performanta energetica”, se mai arata in raspunsul MDRAP.

Aproape un milion de certificate energetice inregistrate

Seful Institutului Urban Incerc, cercetatorul Horia Petran, spune ca institutul are certificatele in evidenta – intre 700.000 si 1.000.000 de documente – dar ca centralizarea datelor pe care acestea le contin s-a dovedit destul de dificila.

„Legea prevede ca aceste informatii se transmit in format electronic. DIn pacate, nu exista specificicatii clare cu privire la tipul de format electronic folosit. In consecinta, toate datele trebuie introduse manual. Am incercat sa o facem, dar fara sa obtinem rezultate foarte bune. In consecinta, nu vorbim despre centralizarea si analizarea tuturor datelor”, a declarat pentru Ziare.com Horia Petran.

Cercetatorul a fost unul dintre initiatorii proiectului pentru introducerea certificatului energetic in legislatia romaneasca, in vedere imbunatatirii eficientei energetice a cladirilor. Astazi, se declara dezamagit de comportamentul auditorilor care nu-si fac bine treaba – fie pentru ca nu stiu cum, fie pentru ca prefera castigul usor – dar spune ca certificatul energetic ramane un instrument valoros, cu mare potential si ca n-ar trebui sa ne pierdem increderea in eficienta sa.

Falsificand informatiile, ne furam singuri caciula

L-am intrebat pe Zoltan Nagy Bege, vicepresedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), cum sunt colectate si transmise autoritatilor europene informatiile legate de eficienta energetica a locuintelor din Romania.

„Nu vreau sa para ca o scuza, dar e exact domeniul de care nu ne ocupam. Noi strangem date privind eficienta in sectorul industrial. De eficienta energetica in sectorul rezidential se ocupa Ministerul Dezvoltarii. Raportul pe care il facem noi privind planul national de eficienta energetica foloseste inclusiv date de la Ministerul Dezvoltarii pe sectorul rezidential. Noi le colectam, le integram in raport si trimitem raportul la Uniunea Europeana”, a precizat Zoltan Nagy Bege pentru Ziare.com.

Ce date colecteaza MDRAP privind eficienta energetica, in conditiile in care buna parte dintre cele stocate de Institutul Urban-Incerc nu sunt interpretate, e greu de inteles. Cel mai probabil parte din informatii pot proveni de la primarii, de la frunziori de energie etc.

Vicepresedintele ANRE a apreciat, insa, ca Romania ar pierde daca ar raporta catre UE ca locuintele romanilor au o eficienta energetica mai mare decat cea reala.

„Daca raportezi o eficienta energetica mai mare, risti sa te relaxezi si sa nu mai vii cu unele masuri necesare. Numai tu ai de pierdut daca te minti pe tine insuti”, a mai spus Zoltan Nagy Bege.

Comisia Europeana merge pe incredere, iar romanii nu se feresc sa abuzeze de asta

Seful-adjunct al Reprezentantei Comisiei Europene (CE) in Romania, Cristian Buchiu, a declarat pentru Ziare.com ca e treaba Romaniei, ca stat membru, sa isi respecte angajamentele luate la nivel european. CE n-o va face pe politistul, in acest caz.

„Noi avem incredere in modul in care functioneaza autoritatile romane si avem incredere in faptul ca ne pun la dispozitie toate datele relevante in contextul Obsevatorului European pentru Energie (un program european de monitorizare al vulnerabilitatilor de profil, in toate statele membre – n.red.). Si de asemenea colectarea datelor se face prin Eurostat. Datele sunt trimise de INS sau de alte institutii abilitate sa le colecteze catre Eurostat sau, in acest caz, catre acest Observator European pentru Energie, Cam acesta este contextul. Mai multe nu pot comenta. Este strict la latitudinea autoritatilor romane sa isi reglementeze ceea ce au promis la nivel european”, a declarat pentru Ziare.com seful-adjunct al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

Intrebat daca Romania pierde raportand date imprecise catre Uniunea Europeana, Cristian Burchiu a declarat: „Nu pot sa comentez”.

La urma urmei, de ce ar fi problema Comisiei Europene ca romanii incearca din toate puterile sa isi fure singuri caciula, pretizand ca locuintele lor au o eficienta energetica mai mare decat cea reala? Cu siguranta ca printre celelate state membre se vor gasi unele care sa accepte ca au probleme in acest sens si care sa primeasca sprijin pentru a-si rezolva problemele.

Citeste si:

Doi din trei auditori falsifica certificatele energetice, iar autoritatile nu fac nimic. Singurii care pierd sunt romanii

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.